Drumul spectaculos din România despre care puțini știu! Peisajele care te lasă fără cuvinte duc spre o peșteră plină de mister

21 februarie 2026 12:14   Fapt divers

Ascunsă în inima munților, departe de aglomerația stațiunilor celebre, există o rută care pare desprinsă dintr-un documentar. Serpentinele, satele liniștite și pereții uriași de stâncă transformă călătoria într-o experiență memorabilă. Destinația? Impresionanta Peștera Cioclovina, un loc unde natura și istoria se împletesc spectaculos.

Traseul pornește din orașul Călan, din Valea Streiului, și continuă prin satele Chitid, Boșorod și Luncani. Drumul urcă apoi pe la poalele Vârfului Țâfla, în apropiere de cetatea dacică Piatra Roșie, oferind pe parcurs peisaje autentice și liniște deplină.

Natură sălbatică, cascade și legende vechi de mii de ani

Un drum forestier conduce spre dealurile Cioclovinei, unde un perete de stâncă de peste 200 de metri înălțime marchează finalul traseului montan. De aici, accesul continuă pe un traseu dificil, dar spectaculos, iar cei obosiți pot face un scurt popas la refugiul Salvamont din zonă.

O variantă și mai impresionantă urmează firul râului Luncani (Valea Morii), care izvorăște din Munții Șureanu și străbate lunca Ponorici. Pe aproape un kilometru, apa se strecoară printre bolovani masivi și pereți abrupți, formând praguri și mici cascade ce amplifică vuietul pârâului pe măsură ce te apropii de intrarea în peșteră.

Peștera Cioclovina este declarată monument al naturii. Adăpostește mii de lilieci și prezintă riscuri din cauza reliefului accidentat și a apelor, motiv pentru care accesul este restricționat. Vizitatorii pot admira însă impresionanta deschidere săpată în calcar.

Zona face parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, unde doar Peștera Bolii este amenajată pentru vizitare fără echipament special. Celelalte peșteri necesită autorizații și dotări adecvate.

Peștera Cioclovina este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, când a fost cercetată pentru fosile de urs. Ulterior, aici s-au exploatat guano-fosfați. În anii ’30 a fost descoperit un craniu uman vechi de aproximativ 30.000 de ani, cu urme ce indicau o crimă preistorică. Tot aici au fost identificate sanctuare cu ofrande și un tezaur de podoabe de peste 3.000 de ani.

Galeriile subterane se leagă cu Peștera Ponorici, aflată la circa doi kilometri distanță, pe versantul opus. Apele care dispar în Lunca Ponorici reapar prin gura Peșterii Cioclovina, sporind misterul locului.

Munții Șureanu, în zona cetăților dacice, ascund numeroase cavități naturale, multe cu urme ale locuirii umane. Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina protejează unele dintre cele mai valoroase peșteri din România și chiar din lume. Aici se află cea mai mare colonie de lilieci în hibernare din România, specia Pipistrellus pipistrellus, vestigii arheologice importante, inclusiv o calotă craniană de Homo sapiens fossilis veche de 29.000 de ani, dar și fosile din pleistocen.

În zonă au existat rezerve de guano-fosfați clasate pe locul al doilea la nivel mondial, iar în 1931 a fost descoperit Ardealitul, mineral descris pentru prima dată aici. O stalagmită impresionantă, de șapte metri înălțime, albă cu reflexe roze, completează tabloul spectaculos.

Drumul către Peștera Cioclovina nu este doar o simplă excursie, ci o adevărată incursiune prin natură sălbatică și istorie preistorică. Un loc mai puțin cunoscut, dar care impresionează la fiecare pas.

Mai multe