Unde se află tronsonul de autostradă cu 50 de pasaje și un tunel de 1.7 km. Va traversa un loc legendar în istoria României
Cel mai dificil sector al Autostrăzii Sibiu–Pitești a intrat într-o nouă etapă de execuție, lucrările avansând pe tronsonul montan Cornetu–Tigveni, unde se construiesc viaducte, fundații și ecoductul de pe Valea Oltului, iar șantierul se pregătește pentru forarea celui mai lung tunel de pe traseu.
Peste 40 de kilometri din cei 122 ai Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești sunt deja deschiși circulației, însă cea mai complicată porțiune, între Boița și Curtea de Argeș, cu o lungime de aproximativ 80 de kilometri, se află în plin șantier și are termen estimat de finalizare în perioada 2027–2028.
Traseul montan străbate Valea Oltului și Valea Băiașului, prin județele Sibiu, Vâlcea și Argeș, urmând să includă nouă tuneluri cu o lungime totală de 8,5 kilometri și peste 100 de pasaje și viaducte, potrivit adevarul.
Mobilizare masivă pe secțiunea Cornetu – Tigveni
Cel mai complex sector al autostrăzii este proiectat între localitățile Cornetu, în județul Vâlcea, și Tigveni, în apropiere de Curtea de Argeș. Secțiunea 3 are o lungime de 37,5 kilometri și va cuprinde peste 50 de poduri, pasaje și viaducte, precum și Tunelul Poiana, cu o lungime de 1,7 kilometri, amplasat la limita județelor Vâlcea și Argeș.
Lucrările au început la începutul anului 2025, iar până în prezent au fost emise autorizații pentru aproximativ 25 de kilometri de traseu, în timp ce pentru restul segmentelor sunt necesare actualizări ale acordurilor de mediu și noi exproprieri.
Pe șantier sunt în desfășurare lucrări la fundațiile viaductelor, foraje pentru piloți de mare adâncime, amenajarea platformelor tehnologice și montarea armăturilor pentru viitoarele pile ale structurilor.
În apropierea Mănăstirii Cornetu, pe Valea Oltului, au început și lucrările la Ecoductul Călinești, o structură de peste 300 de metri lungime și minimum 100 de metri lățime, care va traversa DN7, calea ferată și râul Olt. Construcția este destinată menținerii continuității habitatelor naturale și permite traversarea în siguranță a faunei peste infrastructura de transport.
Pregătiri pentru forarea Tunelului Poiana, o premieră în România
Pe șantier sunt în desfășurare și pregătirile pentru forarea Tunelului Poiana, cel mai lung de pe Autostrada Sibiu–Pitești și primul tunel rutier din România realizat cu tehnologia TBM (Tunnel Boring Machine).
La începutul anului, utilajul TBM a fost adus în Portul Constanța, urmând să fie transportat pe șantier după preasamblarea componentelor. Mașina de forat are un diametru de 12,49 metri, o lungime de circa 100 de metri și o greutate de aproximativ 3.300 de tone.
Tunelul va avea câte două galerii, cu două benzi pe sens, și va străpunge Dealul Frăsinet pentru a evita zona afectată de alunecări de teren de pe Valea Poieni.
Tronsonul este construit de asocierea Astaldi/WeBuild – Tancrad, contractul semnat în 2022 având o valoare de peste 5,3 miliarde de lei fără TVA. Potrivit CNAIR, stadiul lucrărilor a ajuns la aproximativ 11%, iar finalizarea este estimată în jurul anului 2028.
După finalizarea tuturor tronsoanelor aflate în lucru, autostrada va asigura legătura completă pe autostradă între Muntenia și Transilvania și va face parte din coridorul A1 Nădlac – București, care va lega frontiera de vest de Capitală.
Autostrada trece prin locul legendarei bătălii de la Posada
Spre deosebire de alte tronsoane de autostradă, sectorul Cornetu – Tigveni traversează o zonă puțin locuită, de-a lungul Văii Băiașului, între Munții Cozia și zona submontană a Munților Făgăraș, o regiune cu sate pitorești și acces dificil din cauza reliefului.
Zona este legată de unul dintre cele mai importante momente din istoria medievală a României: bătălia din 1330 în care voievodul Basarab I a înfrânt armata regelui maghiar Carol Robert de Anjou, eveniment considerat începutul independenței Țării Românești.
Evenimentul este cunoscut drept „bătălia de la Posada”, însă locul exact nu a fost stabilit cu certitudine. Unele ipoteze plasează confruntarea în zona satelor Perișani, Pripoare și Băiașu, unde a fost ridicată și o statuie a lui Basarab I.
Alți istorici susțin că lupta s-ar fi purtat mai aproape de Cornetu, în zona în care Valea Băiașului se varsă în Olt, sau chiar în apropierea stâncii cunoscute drept Turnul lui Doancă, lângă Mănăstirea Ioan Iacob Hozevitul, unde armata munteană ar fi organizat ambuscada decisivă.
De-a lungul timpului, cercetătorii au propus și alte locații pentru celebra confruntare, inclusiv Defileul Oltului, Valea Prahovei sau Culoarul Rucăr-Bran, însă Valea Băiașului rămâne una dintre cele mai vehiculate variante.
