Drumurile construite de romani în Dacia care au rezistat până azi. Unde se află șoselele de piatră de acum 2.000 de ani
Mai multe segmente de drumuri romane construite în urmă cu aproape două milenii se păstrează și astăzi pe teritoriul României. Unele dintre ele au devenit atracții turistice și oferă o imagine spectaculoasă asupra modului în care romanii au dezvoltat infrastructura provinciei Dacia.
Drumurile construite de romani erau considerate printre cele mai impresionante lucrări inginerești ale Antichității. Primele au fost realizate încă din secolul al IV-lea î.Hr., iar rețeaua rutieră a Imperiului Roman a ajuns în timp la peste 400.000 de kilometri, dintre care aproximativ 80.000 de kilometri erau pavați cu piatră,, scrie Adevărul.
La începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian, când au fost construite primele drumuri în Dacia, rețeaua rutieră a imperiului depășea deja 100.000 de kilometri și includea peste 2.000 de poduri și podețe.
Cum construiau romanii drumurile din Dacia
Romanii realizau drumurile în funcție de importanța lor. Existau drumuri înguste, numite „actus”, dar și șosele largi, denumite „via”, folosite pentru legătura dintre orașe, forturi militare și centre comerciale.
Multe dintre aceste drumuri erau pavate cu piatră, aveau o formă bombată pentru scurgerea apei și erau prevăzute cu rigole laterale.
În zonele dificile, romanii foloseau soluții spectaculoase pentru acea vreme. Unele drumuri erau săpate direct în stâncă, iar în regiunile mlăștinoase erau construite pe fundații din lemn sau pe piloni fixați în rocă.
Potrivit istoricului Traian Simu, romanii construiau drumuri solide și largi, iar de-a lungul acestora existau locuri de popas pentru călători și turnuri de supraveghere.
După cucerirea Daciei, romanii au construit peste 4.000 de kilometri de drumuri pietruite și pavate cu lespezi de piatră.
Drumul imperial care traversa Dacia de la sud la nord
Unul dintre cele mai importante drumuri construite de romani pornea de la Dunăre și traversa Dacia până la Porolissum, în nordul provinciei.
Traseul începea din zona localităților Lederata și Dierna, aflate în apropierea Dunării, și continua prin Tibiscum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa, Napoca și Porolissum.
Drumul imperial avea o lungime de peste 550 de kilometri și era folosit atât în scop militar, cât și economic, facilitând transportul resurselor de aur și sare.
În prezent, unele dintre cele mai bine conservate segmente ale acestui drum pot fi văzute la Porolissum, în județul Sălaj.
Acolo, turiștii pot observa o porțiune aproape intactă din drumul roman care lega nordul Daciei de Dunăre. Situl antic de la Porolissum include și un amfiteatru bine păstrat.
Un alt segment important a fost descoperit la Sutoru, în timpul lucrărilor la Autostrada Transilvania. Drumul roman, aflat în apropierea castrului Optatiana, era îngropat la câteva zeci de centimetri sub pământ.
Drumul roman spectaculos de la Germisara
Un alt segment impresionant de drum roman poate fi văzut în apropiere de Geoagiu Băi, vechea Germisara romană.
Drumul avea rolul de a face legătura cu castrul roman de la Cigmău și era construit din dale poligonale de piatră.
Potrivit reprezentanților Asociației Terra Dacica Aeterna, drumul era realizat din mai multe straturi și avea rigole pentru colectarea apei pluviale.
„Acest drum roman avea rol de legătură cu castrul de la Cigmău, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silica stratae), iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de centimetri, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale. În epoca romană, drumurile amenajate erau generic numite «via stratae», deoarece erau construite din mai multe straturi. În prezent, mai există doar această porţiune, în lungime de 165 de metri”.
Porțiunea păstrată în prezent are aproximativ 165 de metri lungime și este una dintre cele mai bine conservate din România.
În Antichitate, acest drum făcea legătura dintre valea Mureșului și zona bogată în aur din Munții Metaliferi.
Drumul roman suspendat de la Porțile de Fier
Printre cele mai spectaculoase lucrări inginerești realizate de romani în Dacia s-a aflat drumul construit în Defileul Dunării, în zona Porților de Fier.
Drumul traversa Cazanele Dunării pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri și reprezenta primul drum suspendat construit în Dacia.
Din cauza pereților abrupți de stâncă și a spațiului foarte îngust de pe malul fluviului, constructorii romani au găsit soluții ingenioase. În unele zone, drumul era săpat direct în munte, iar în altele era susținut de grinzi din stejar fixate în stâncă, peste care erau așezate podele din lemn.
O parte dintre rămășițele acestui drum au supraviețuit până în anii ’60, însă au fost acoperite de apele Dunării după ridicarea nivelului fluviului în urma amenajării sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I.
Drumul roman de pe Valea Oltului, cunoscut sub numele de Via Alutana, reprezintă un alt exemplu important al infrastructurii romane din Dacia. Acesta lega mai multe castre și așezări romane și urca până în zona Turnu Roșu, fiind folosit inclusiv în Evul Mediu.