Exploratorul român care a trăit doar 2 luni în țara noastră. „A venit la 79 de ani, doar să moară“

Traian Vuia, unul dintre cei mai importanți pionieri ai aviației, a fost un om al contrastelor: un vizionar care a schimbat cursul istoriei, dar care a trăit o viață modestă. Deși cunoscut astăzi drept autorul primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, Vuia a petrecut doar două luni în România în ultimii ani ai vieții sale. „A venit la 79 de ani, doar să moară”, spun istoricii, subliniind drama unei întoarceri tardive într-o țară pe care o iubea, dar care nu l-a apreciat la timpul său.

Primul zbor autopropulsat

În 18 martie 1906, în apropiere de Montesson, Franța, Traian Vuia a realizat o premieră mondială: primul zbor autonom cu un aparat mai greu decât aerul. Cu un aeroplan-automobil în formă de liliac, Vuia a reușit să se ridice de la sol pe distanța de 50 de metri, zburând la aproape un metru înălțime și parcurgând 12 metri înainte ca motorul să se oprească. Acesta nu a fost un simplu zbor de test, ci dovada unui progres tehnologic revoluționar, făcută cu resurse limitate, fără sprijin financiar și fără promovarea adecvată a realizărilor sale, conform historia.

În ciuda acestui succes remarcabil, Vuia nu a obținut recunoașterea pe care o merita în fața lumii. Frații Wright, care au realizat zboruri succesive cu aeronavele lor, au beneficiat de mult mai multă vizibilitate și sprijin financiar, ceea ce le-a permis să-și oficializeze realizările. „Vuia nu a avut mijloace pentru a-și face propagandă și nici nu a dorit să fie în centrul atenției”, a afirmat istoricul Dumitru Tomoni. A fost un om modest, care spunea că nu ceea ce face el contează, ci faptul că face lucruri care rămân în istorie.

Traian Vuia, un om modest

Născut în 1872 în localitatea Surducul Mic din Banat, pe atunci în Ungaria, Vuia și-a dedicat viața studiului și inovării. Deși a renunțat la Politehnica din Budapesta din motive financiare, a continuat să își urmeze pasiunea pentru știință și tehnologie. A obținut doctoratul în drept și a lucrat ca avocat, dar cariera sa a fost marcată de dorința de a revoluționa aviația. În 1902, a plecat în Franța pentru a-și materializa visele, iar în următorii ani a obținut 24 de brevete pentru invenții, inclusiv un generator de aburi și prototipuri de elicoptere.

În ciuda realizărilor sale, Vuia nu s-a bucurat de aprecierea cuvenită în România. „Nu l-a interesat să iasă în față. Enciclopediile și dicționarele care au apărut nu l-au inclus pe Vuia”, spune Tomoni. Abia în 1972, în România, Traian Vuia a fost inclus într-o enciclopedie, dar chiar și atunci recunoașterea sa a fost insuficientă.

Reîntoarcerea în România

Deși a trăit majoritatea vieții sale în Franța, Vuia nu a uitat niciodată România. A fost un susținător al unirii Transilvaniei și Banatului cu România și a avut o activitate politică semnificativă. A intrat în masoneria franceză și a militat pentru drepturile românilor din Transilvania. A fost vicepreședinte al Uniunii Românilor din Transilvania și Bucovina, iar în 1918 a fost parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris.

În 1945, după ce a suferit un accident cerebral care l-a paralizat, Vuia a fost convins de prietenul său, Petru Groza, să se întoarcă în România. După 48 de ani, Vuia a ajuns la București, unde a fost îngrijit de medici de renume, inclusiv Ana Aslan. La 3 septembrie 1950, la 79 de ani, Vuia a murit la căminul de bătrâni din Berceni, în timp ce în Franța nu mai avea pe nimeni. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.