Lăsata Secului în 2026: ce trebuie să facă toți credincioșii: „Perioadă potrivită pentru planuri armonioase între gospodării”

Lăsata Secului de carne în anul 2026 este marcată în ziua de duminică, 15 februarie, și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe înaintea începerii Postului Paștelui. 

Mai concret, Lăsata Secului reprezintă ultima zi în care credincioșii mai pot consuma alimente „de dulce”, înainte de a intra în Săptămâna Albă, o perioadă de tranziție în care consumul de carne este exclus. 

Preotul Dan Damaschin: „Nu este doar o schimbare alimentară, ci un exercițiu de voință”

Despre Lăsata Secului a vorbit detaliat preotul Dan Damaschin, care le-a transmis credincioșilor de unde provine numele sărbătorii și ce presupune.

„Înaintea fiecărui mare post al bisericii, creștinii ortodocși marchează Lăsata Secului - momentul despărțirii de mâncarea „de dulce” și de obiceiurile lumești, pentru a intra într-o perioadă de curățire trupească și sufletească.

Denumirea vine din vechea expresie „a lăsa secul”, care înseamnă a renunța la hrana consistentă și la plăcerile care țin omul ancorat exclusiv în planul material, pentru a face loc unei vieți duhovnicești intense. Nu este doar o schimbare alimentară, ci un exercițiu de voință și de disciplină interioară.

În cazul Paștelui, această etapă are o rânduială aparte și începe cu Lăsata Secului de carne”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Dan Damaschin.

„Lăsata Secului de carne marchează ultima zi în care se mai consumă preparate de origine animală”

„În anul 2026, Lăsata Secului de carne pentru Postul Paștelui are loc duminică, 15 februarie. Ziua coincide, în calendarul ortodox, cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, un moment cu profundă încărcătură spirituală, în care Evanghelia le amintește credincioșilor despre responsabilitatea faptelor lor și despre importanța milosteniei și a iubirii față de aproape. Lăsata Secului de carne marchează ultima zi în care se mai consumă preparate de origine animală, carne și alte derivate, înainte de intrarea în perioada de pregătire pentru Postul Paștelui.

Totuși, postul propriu-zis nu începe imediat, ci este precedat de o etapă de tranziție. Dincolo de aspectul alimentar, Lăsata Secului de carne are o semnificație profund spirituală. Ea marchează trecerea de la ritmul obișnuit al vieții cotidiene la o etapă de introspecție și apropiere de Dumnezeu. Credincioșii sunt chemați nu doar să își schimbe meniul, ci și atitudinea: să se apropie prin rugăciune, pocăință, milostenie și prin participarea la Sfintele Taine, în vederea pregătirii pentru bucuria Învierii”, a mai spus preotul.

Cât durează Săptămâna Albă

După Lăsata Secului, începe Săptămâna Albă, cunoscută în popor și sub denumirea de „Săptămâna Brânzei”, de pe 16 până pe 22 februarie. 

„Începând cu 16 februarie 2026, credincioșii intră în Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de „Săptămâna Brânzei„. Această perioadă de tranziție durează o săptămână, până pe 22 februarie 2026, și marchează ultima etapă înainte de Postul Mare. În această săptămână, carnea este exclusă din alimentație, însă sunt permise lactatele, ouăle și produsele derivate. Rânduiala treptată are rolul de a pregăti atât trupul, cât și sufletul pentru asprimea Postului Mare”, a mai precizat preotul. 

Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului

Există câteva tradiții și obiceiuri populare de Lăsatul Secului, iar mulți români le respectă cu sfințenie. Această zi este un moment de pregătire fizică și spirituală, în care oamenii se roagă și mai pot consuma. 

„În satele românești, Lăsata Secului de carne înainte de Paște era mai mult decât o simplă zi din calendar. Reprezenta un moment de pregătire spirituală și socială, o zi a comuniunii între oameni și a reflecției înainte de perioada de post. Familiile se adunau la masă pentru a consuma, pentru ultima oară, carne, iar această masă căpăta un caracter simbolic, marcând trecerea de la plăcerile materiale la disciplina postului și a rugăciunii. Un obicei important era iertarea reciprocă. La finalul zilei, membrii comunității își cereau iertare unii altora, spunând: „Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte.”

Această practică avea rolul de a curăța sufletele, de a întări relațiile și de a pregăti oamenii pentru perioada de introspecție duhovnicească. Tot în această zi, în unele sate, se stabileau și înțelegeri legate de viitoare nunți sau alte evenimente familiale, considerând această perioadă potrivită pentru planuri armonioase între gospodării”, conchide preotul.