Nașterea Maicii Domnului, startul religios al toamnei. Iată de ce anul bisericesc începe pe 1 septembrie!

Pe 8 septembrie credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc „Nașterea Maicii Domnului”, cunoscută în popor și ca „Sfânta Maria Mică”. Este una dintre cele mai importante date din calendarul bisericesc și prăznuiește nașterea Fecioarei Maria, mama lui Isus. Sărbătoarea este încărcată de superstiții și semnificații religioase.

Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie

Cu toate că nu este relatat în „Noul Testament”, acest eveniment este prezentat în alte surse considerate esențiale din punct de vedere religios, dintre care cea mai veche este Protoevanghelia lui Iacob. Aceasta a fost scrisă la sfârșitul secolului al II-lea și relatează originea și copilăria Fecioarei Maria.

Conform acesteia, Maria a avut o descendență atât împărătească, cât și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, fiind urmaș al regelui David, iar mama ei se numea Ana. În cazul sfinților, Biserica Ortodoxă prăznuiește ziua morții lor, iar Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Fecioară Maria sunt singurii martiri ai credinței cărora li se sărbătorește ziua nașterii.

Semnificațiile zilei de „Sfânta Maria Mică”

Sărbătoarea „Nașterii Maicii Domnului” marchează nu doar semnalul marilor sărbători religioase din noul an bisericesc, ci stabilește potrivit specialiștilor și hotarul astronomic dintre vară si toamnă. În multe zone ale țării bătrânii spun ca în această zi toată natura dă semne de schimbare:

- Rândunelele pleacă spre zonele calde

- Insectele încep să se ascundă în pământ

- Zilele încep să fie mai friguroase

- Este vremea în care se organizează multe târguri și festivaluri dedicate roadelor pământului și recoltelor

- Această zi se consideră că dă startul „muncii de toamnă la țară”: culegerea unor fructe și plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor.

Superstiții ale sărbătorii „Nașterea Maicii Domnului”

„Nașterea Maicii Domnului” este considerată în mediul rural de multe fete drept o zi în care au cea mai mare putere rugăciunile pentru:

- grăbirea căsătoriei,

- pentru ușurarea nașterii

- ale pagubiților pentru recuperarea datoriilor și a pierderilor, pentru prinderea hoților

- vindecarea bolilor

Ce se dă de pomană de „Sfânta Maria Mică”

Cu ocazia acestei sărbători se dau de pomană în general fructe, în special cele de toamnă. Asta deoarece sârbătoarea reprezintă și un hotar astronomic dintre vară și toamnă, începutul toamnei și activităților care au legătură cu acest anotimp. Care sunt principalele fructe care se dau de pomană cu ocazia sărbătorii „Nașterea Maicii Domnului”:

- În primul rând nuci, pentru că aceste fructe simbolizează înțelepciune, protecție divină și armonie pentru trup și suflet. De asemenea, nucile contribuie și la reglarea funcțiilor sistemului nervos și a celor digestive.

- Se dau de pomană mere deoarece sunt asociate cu bucuria, prosperitatea pe toate planurile și puterea noastră de a rezista tentațiilor.

- De „Nașterea Maicii Domnului” se oferă și struguri. Ei reprezintă, potrivit tradițiilor, bogăția, voia bună și momentele petrecute cu cei dragi, deoarece de obicei, la țară, atunci când se culeg, participă mai mulți membri ai familiei.

Anul nou bisericesc a început pe 1 septembrie

Sărbătoarea de pe 8 septembrie este primul mare eveniment al noului an bisericesc. Acesta a început pe data de 1 septembrie, iar data a fost preluată de la evrei. De ce? Considerat „poporul lui Dumnezeu”, ei deciseseră deja să înceapă anul cu luna Tişri, adică cu septembrie. Pe 1 septembrie, evreii aveau zi de odihnă, spun specialiștii de la basilica.ro.

De ce au ales evreii să înceapă anul cu data de 1 septembrie? Potrivit tradiţiei, Mântuitorul Iisus Hristos şi-a început activitatea publică în ziua de 1 septembrie, când a intrat în sinagogă şi a citit cuvintele prorocului Isaia care profeţeau despre apariția sa.

Un alt motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi a lunii septembrie este tradiţia moştenită din Vechiul Testament, potrivit căreia în această zi a început creaţia lumii.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

Tot în ziua de 1 septembrie este pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos scrie sursa citată.