Paște trist pentru copiii din România. Mulți nu au părinții aproape de sărbători: „Simt că nu pot să umplu tot golul acela”

În preajma Paștelui, multe familii se reunesc pentru a petrece împreună Învierea Mântuitorului, însă există și persoane pentru care sărbătorile sunt doar un prilej de întristare. Amintim drama copiilor români ai căror părinți sunt plecați în străinătate pentru a le oferi un trai mai bun.

Mulți români din diaspora nu reușesc să ajungă acasă de Paște, potrivit celui mai recent studiu realizat de Salvați Copiii. 45% dintre părinții care lucrează în străinătate nu pot fi alături de copii și de familie în această perioadă.

„Este destul de greu”

Experții atrag atenția că micuții care nu își au părinții alături tind să dezvolte teama de abandon. Digi24 prezintă dramele a trei copilași care împărtășesc aceeași situație. Maia are 10 ani, iar cea mai mare dorință a sa este să aibă familia completă de sărbători.

Paștele este pentru ea o bucurie parțială, întrucât își petrece timpul alături de mama și sora sa, însă simte lipsa tatălui.

„Paștele e deja o bucurie, pentru că o am pe mama lângă mine, pe sora mea și că pot să îmi petrec timpul cu ele. Ce-mi lipsește?! Tata!”, spune Maia.

Tatăl fetiței este plecat în Franța de șase ani și ajunge acasă doar de două ori pe an, fiind absent la unele sărbători.

„Este destul de greu, pentru că simt că nu pot să umplu tot golul acela la Sărbători, în preajma Sărbătorilor, când toți copiii au ambii părinți lângă ei și desfac cadourile împreună sau sărbătoresc sau sparg un ou de Paște împreună”, spune Paula Nechita, mama Maiei .

„Cel mai tare mă doare că n-au avut parte de o familie”

Ianis și Luca sunt doi copii ai căror părinți sunt separați, iar mama lor este plecată la muncă în Italia de opt ani. Ultima dată și-a vizitat copiii în februarie, urmând să îi revadă în vară.

Bunica este cea care se ocupă de creșterea lor. Situația este dureroasă pentru întreaga familie, mai ales din cauza distanței și a dorului constant.

„Cel mai tare mă doare că n-au avut parte de o familie. Fiica mea plânge, e foarte greu. De câte ori vorbesc, o întreabă când vine acasă”, mărturisește Ana Badea, bunica băieților.

Ce spun experții 

Anca Stamin, coordonator programe „Salvați Copiii”, susține că micuții se confruntă cu sentimente puternice de vinovăție și abandon. 

„Sunt sentimente de dor, sentimente de vinovăție. Copiii se confruntă cu sentimente de abandon, indiferent de vârstă.”