FotoPeștera interzisă din Apuseni care ascunde desene vechi de zeci de mii de ani. Descoperirea care îi intrigă pe cercetători

Un loc mai puțin cunoscut din Munții Apuseni a atras atenția oamenilor de știință după descoperirea unor picturi rupestre vechi de zeci de mii de ani.

Aflată pe Valea Sighiștelului, într-o zonă sălbatică și greu accesibilă, peștera este în prezent închisă publicului, tocmai pentru a proteja aceste vestigii rare, potrivit Adevarul. 

Descoperirea a adus în prim-plan importanța patrimoniului subteran din România și a deschis noi direcții de cercetare legate de viața oamenilor preistorici.

Valea plină de peșteri care ascunde secrete incredibile

Valea Sighiștelului este una dintre cele mai spectaculoase regiuni carstice din România, atât prin peisaj, cât și prin densitatea impresionantă de peșteri. Întinsă pe mai mult de 400 de hectare, în apropiere de orașul Ștei, această zonă este caracterizată de un relief abrupt, unde aproape jumătate din vale este străbătută de pereți verticali care formează un canion spectaculos.

„Bazinul Sighiștelului adăpostește peste 200 de peșteri pe numai 10 kilometri pătrați”, arată administrația Parcului Natural Apuseni. Această concentrare rară face din zonă un adevărat laborator natural pentru speologi și cercetători, dar și un loc încărcat de mister, unde multe cavități nu au fost explorate complet.

Printre cele mai importante cavități din zonă se află Peștera Coliboaia, locul unde au fost descoperite picturile rupestre.

Accesul în peșteră este dificil, deoarece galeriile sunt traversate de un râu subteran, iar explorarea presupune echipament speologic și experiență.

În interior, cercetătorii au identificat desene realizate cu cărbune, reprezentând animale precum bizoni, feline, rinoceri sau urși, dar și gravuri cu semnificații încă dezbătute. Aceste picturi au fost datate la aproximativ 23.000–35.000 de ani, ceea ce le plasează printre cele mai vechi manifestări artistice descoperite în această parte a Europei.

Descoperire rară în Europa Centrală și de Est

Importanța acestor picturi este considerabilă, deoarece reprezintă una dintre puținele dovezi certe de artă rupestră paleolitică identificate în Europa Centrală și de Est. Analizele au arătat că imaginile aparțin unei etape timpurii a artei preistorice, fiind realizate în principal în profil și folosind liniile simple ale cărbunelui.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază faptul că zona nu oferă multe alte indicii despre o locuire umană constantă în acea perioadă, ceea ce face descoperirea și mai interesantă. Practic, peștera pare să fi fost un loc special, posibil folosit în scopuri simbolice sau ritualice, nu neapărat ca adăpost permanent.

Urme de animale și posibile pierderi de-a lungul timpului

În interiorul peșterii au fost identificate numeroase urme de animale, inclusiv oase și cranii de urs, dar și zgârieturi pe pereți, semn că locul a fost folosit mult timp ca vizuină pentru hibernare. Aceste urme arată că spațiul a avut o funcție importantă și pentru fauna sălbatică, nu doar pentru oameni.

Sala în care au fost descoperite picturile este situată la câțiva metri deasupra cursului subteran de apă, ceea ce i-a determinat pe specialiști să ia în calcul posibilitatea ca alte desene să fi fost distruse în timp de acțiunea apei. Astfel, ceea ce s-a păstrat până în prezent ar putea reprezenta doar o parte dintr-un ansamblu mult mai amplu.

Acces restricționat pentru protejarea sitului

Pentru a proteja aceste vestigii extrem de fragile, speologii au decis restricționarea accesului în peșteră, interzicând vizitele turistice. Măsura este considerată esențială pentru conservarea picturilor, care pot fi afectate ușor de contactul uman sau de schimbările de microclimat.

Cu toate acestea, au fost descoperite și urme moderne în interior, semn că unele persoane au încercat să pătrundă ilegal în peșteră. Acest lucru subliniază încă o dată cât de importantă este protejarea acestor situri, care au o valoare științifică și culturală deosebită.

România, un teritoriu bogat în peșteri

România are peste 10.000 de peșteri identificate, multe dintre ele păstrând urme ale prezenței umane din cele mai vechi timpuri. De-a lungul istoriei, aceste spații au fost folosite atât ca adăposturi, cât și ca locuri cu rol simbolic sau ritualic, reflectând modul în care oamenii preistorici interacționau cu mediul înconjurător.

Descoperirile din Apuseni completează acest tablou complex și arată că încă există numeroase mistere de descoperit în subteranul României, fiecare nouă cercetare aducând informații valoroase despre trecut.