Secretele rușinoase ale lui Tudor Arghezi. Lucruri mai puțin știute despre geniul literar
Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, poet, prozator şi gazetar, cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, este unul dintre cei mai importanți scriitori români ai secolului al XX-lea. Ce multă lume nu știe despre geniul literar este faptul că, de fapt, scriitorul nu a excelat deloc la învăţătură.
Tudor Arghezi este unul dintre cei mai apreciați scriitori români, cunoscut pentru contribuția sa în dezvoltarea literaturii române. Poet, prozator și gazetar, a avut o carieră literară extinsă și a fost unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice, cât și unul dintre poeții români nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură.
Născut pe data de 21 mai 1880 la București, pe numele său Ion Nae Theodorescu, Tudor Arghezi a avut nu mai puţin de 11 meserii. A lucrat ca laborant la o fabrică de zahăr, a fost călugăr, gazetar, ceasornicar şi bijutier. În cea mai grea perioadă a vieţii lui, a vândut cireşe pentru a-şi asigura existenţa. De asemenea, pentru geniul literar, primii ani de școală au fost un chin. Scriitorul nu a excelat deloc la învăţătură, reuşind performanţa la gimnaziu să fie ultimul din clasă şi chiar să rămână corigent la mai multe materii.
Nu a putut participa la cursurile dorite, deoarece nu avea Bacalaureatul
Ca elev, şi-a câştigat banii de întreţinere dând meditaţii, iar în perioada liceului, la vârsta de 16 ani, s-a angajat custode la o expoziţie de pictură. În anul terminal e iarăşi corigent, la limba elină, plus muzică. Deşi promovează în toamnă, pierde examenul de Capacitate, care se dădea pe atunci numai vara. Astfel, viitorul Tudor Arghezi trebuie să-şi întrerupă studiile.
Între anii 1900 – 1904, poetul se călugăreşte la Mănăstirea Cernica, sub numele Iosif, iar liniştea acelei vieţi îi permite să deprindă, pe îndelete, tainele folosirii cuvintelor. Deși mitropolitul Iosif Gheorghian îi face rost de o recomandare către rectorul Universităţii Catolice din Fribourg, Tudor Arghezi nu avea Bacalareatul, aşa că nu se poate înscrie. De nevoie, se înscrie la o şcoală de meserii din Geneva, devine bijutier şi îşi câştigă astfel existenţa. Într-o scrisoare către Gala Galaction mărturiseşte că o diplomă i-ar mai reduce din dificultăţile vieţii, i-ar mai uşura traiul. Din nefericire, nu va reuşi nicicând să o obţină.