Tradiţii şi superstiţii de Mărţişor. Ce trebuie să faci ca să îţi meargă bine tot anul

La 1 martie, românii sărbătoresc Mărţişorul, considerat simbolul primăverii. De acest obicei străvechi se leagă multe tradiţii şi supărstiţii, care încă se mai păstrează în zone ale ţării.

Nu se ştie exact originea Mărţişorului, dar se pare că datează din vremurile Imperiului Roman, când Anul Nou agrar era marcat la începutul primăverii, în prima zi a lui Marte. Şi vecinii noştri, bulgarii, albanezii şi macedonii, ţin această tradiţie. Mărţişorul este format dintr-un şnur, cu un fir roşu, care semnifică victoria vieţii asupra morţii, şi un fir alb, care e simbolul unui nou început, conform clickpentrufemei.ro.

Mărţişorul, aducător de sănătate şi belşug

Obiceiul din trecut, din mediul rural, spunea că şnurul trebuie să fie împletit de mame, din lână. De el, mamele cu copii mici legau o monedă, de aur sau de argint, iar această amulet trebuia să apere copilul de boli şi necazuri.

Fetele din unele zone din ţara noastră purtau Mărţişor la gât, pentru a nu fi arse de soare. Liderii locali purtau şi ei acest talisman pentru a aduce belşug, atât lor, cât şi zonei din care proveneau. Se crede că Mărţişorul va alung seceta şi alte calamităţi naturale şi că va purta noroc comunităţii. În plus, persoanei care poartă un Mărţişor i se îndeplinesc toate dorinţele. 

În schimb, se crede că fata care nu poartă Mărţişorul primit nu va avea noroc tot anul şi se va ofili. 

Mărţişorul, dăruit de părinţi copiilor în zorii zilei

Un obicei din secolul trecut spunea că părinţii trebuie să dăruiească un Mărţisor copiilor şi tinerilor din familie înainte de răsăritul soarelui, de 1 martie. Șnurul se purta la mână sau prins în piept, până la Măcinici, Florii, Paște, Armindeni, sau până când înfloreau pomii fructiferi, în funcţie de datina zonei. După ce era scos, talismanul era pus pe ramurile înflorite ale un măceş, cireş, vişin sau ale unei viţe-de-vie. În unele zone, se pune la icoană, chiar. 

Acum, Mărţişorul se poartă în perioada Babelor, între 1 şi 9 martie, sau până la Florii. După, el se agaţă de crengile unui pom, iar dacă pomul este roditor, persoana care a pus acolo Mărţişorul va avea mult noroc. 

Băutul Mărțișorului

Ziua în care Mărţişorul este dat jos era marcată, în trecut, de o petrecere, numită „băutul Mărțișorului“. Atunci, tinerii din comunitate se bucurau de preparate tradiţionale şi îşi urau sănătate şi belşug. 

De ce cumpărau fetele caş, pâine şi vin roşu cu banul de la Mărţişor

Un alt ritual de la finalul perioadei în care era purtat Mărţişortul spunea ca fetele să cumpere, cu banul de argint agăţat de şnur, caş, pâine şi vin roşu, toate alimente benefice pentru sănătate. Se credea că dacă iau aceste produse, fetele vor avea faţa curată, precum caşul, rumenă, cum e pâinea şi vor avea „bujorii din obrăjori”, ca vinul. 

Tradiţii ţinute în diverse zone ale României

• În Banat, fetele tinere nemăritate se spală, de Mărţişor, cu zăpadă sau cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure. Dacă fac asta, se spune că se vor căsători în anul care urmează. 
•  În Transilvania, Mărţişorul, se agaţă de uşi, de ferestre şi de coarnele animalelor domestice. Locuitorii din zonă cred că aşa sunt alungate duhurile rele şi deochiul.
• În Bihor, localnicii se spală cu apă de ploaie căzută pe 1 martie, pentru a fi mai frumoşi şi mai sănătoşi.

• În Moldova, fetele sunt cele care oferă mărţişoare băieţilor, invers decât spune obiceiul în alte zone. De abia în 8 Martie, băieţii le dau lor Mărţişoare. 
• În Dobrogea, tradiţiile româneşti spun că Mărţişorul trebuie purtat până la venirea berzelor şi a cocorilor, apoi acesta este aruncat în sus, spre văzduh, pentru ca persoana care l-a purtat să se  bucure de o dragoste mare şi înălţătoare.
• În Muntenia, Mărţişorul se poartă până pe 9 martie, apoi de agaţă de o floare sau un pom fructifer. El mai poate fi pus sub o piatră în curtea casei, iar dacă sub ea se dună furnici, după o săptămână, atunci fata care a pus acolo Mărţişorul va avea spor în muncă şi va fi apreciată pentru hărnicia ei. 
• ​​În tot Ardealul, fiecare femeie trebuie să poarte Mărţişorul câteva zile. În trecut, ele purtau timp de 12 zile o monedă de argint sau de aur legată la gât, cu şnurul alb-roşu. Apoi, moneda era de legată de un par, până înfloreau pomii. Uneori, fetele legau şnurul de un trandafir, iar cu moneda cumpărau brânză, tradiţie care spune că astfel vei avea o faţă frumoasă tot anul. 
  

Puteţi urmări ştirile Click! pe Google News, Facebook și Instagram!