BuBe, prima cale ferată realizată de chinezi în Europa. Leagă două capitale, dar nu este ca la ei acasă

China a urmărit ani la rând să își extindă prezența economică pe continentul european și să vândă mai multe produse pe piețele din UE. Astăzi, după ani de întârzieri și controverse, se poate vorbi despre prima cale ferată realizată cu sprijin chinez în interiorul Uniunii Europene. Cunoscută sub numele BuBe, linia de aproximativ 350 de kilometri promite să scurteze semnificativ timpul de călătorie între capitalele Budapesta și Belgrad. Dar, după standardele vastei rețele chineze de căi ferate super-rapide, linia Budapesta–Belgrad este departe de a fi o minune.

Prima cale ferată chineză din Uniunea Europeană devine realitate

Nu traversează munți abrupți sau prăpăstii adânci. Este adesea numită linie de mare viteză, însă nu se apropie de rapiditatea echivalentelor din China.

Totuși, inaugurarea de la finalul lunii februarie a ultimului tronson finalizat al legăturii de 350 km dintre capitalele Ungariei și Serbiei a avut o valoare simbolică. A însemnat că prima cale ferată construită cu ajutorul Chinei a intrat în funcțiune în Uniunea Europeană.

Când China, Ungaria și Serbia și-au anunțat planurile pentru această linie în 2013, programul global de construcții de infrastructură al Beijingului, cunoscut drept Belt and Road Initiative (BRI), era abia la început.

China dorea să își extindă influența economică și politică în Europa, iar Serbia și Ungaria — considerate printre cele mai prietenoase state europene față de Beijing — păreau parteneri potriviți pentru acest obiectiv.

Ideea era că proiectul va accelera fluxul produselor chinezești spre Europa și va demonstra capacitatea companiilor chineze de a construi infrastructură feroviară conform standardelor Uniunii Europene.

Mesajul implicit era că relațiile bune cu Beijingul ar putea aduce beneficii economice prin proiecte finanțate în cadrul BRI.

Dar finalizarea liniei după ani de întârzieri a schimbat semnificația proiectului. „BuBe este mai puțin o demonstrație de generozitate și pricepere inginerească și mai mult o amintire a relației tot mai tensionate dintre China și Europa”, scrie The Economist.

Ambițiile Chinei în Europa

Ungaria și Serbia rămân printre cei mai apropiați parteneri europeni ai Chinei. Totuși, strategia Beijingului de a folosi fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est drept rampă de lansare spre restul continentului s-a confruntat cu dificultăți.

Platforma regională „16 plus unu”, creată pentru a aprofunda cooperarea dintre China și statele din regiune, și-a pierdut treptat relevanța.

Mai multe țări, inclusiv statele baltice, au părăsit grupul, iar summit-urile anuale au încetat. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, a tensionat și mai mult relațiile dintre China și Europa, deoarece Beijingul este perceput ca oferind sprijin Moscovei.

În mod simbolic, primul tren care a circulat pe tronsonul ungar al noii linii a plecat aproape fără ceremonie. Trenul de marfă a părăsit gara Ferencváros din Budapesta la miezul nopții, în spatele unei locomotive germane albastre, tractând vagoane de marfă acoperite cu graffiti.

În Serbia, modernizarea infrastructurii feroviare a adus totuși rezultate vizibile. Linia dintre Belgrad și Novi Sad, deschisă în 2022, a redus durata călătoriei de la aproximativ 90 de minute la mai puțin de 40.

În Ungaria, entuziasmul este mai redus. Pe teritoriul țării, ruta leagă doar câteva orașe mici de Budapesta. Are zeci de treceri la nivel, ceea ce limitează în practică viteza la maximum 160 km/h, față de 200 km/h în Serbia.

Călătoria cu trenul dintre Budapesta și Belgrad, care dura aproximativ opt ore, ar urma să fie redusă la trei sau patru ore.

Beneficii economice limitate 

În Ungaria, proiectul a devenit și un subiect politic sensibil. Guvernul de la Budapesta a contractat un împrumut de aproximativ 1,9 miliarde de dolari de la China pentru finanțarea lucrărilor, iar detaliile contractelor au fost clasificate.

Criticii premierului Viktor Orban susțin că proiectul ar putea aduce beneficii economice limitate țării și ridică semne de întrebare privind transparența acordului.

Proiectul este prezentat de guvernele implicate drept o verigă importantă într-un coridor comercial care ar lega portul grec Pireu — controlat de compania chineză COSCO — de piețele europene.

În practică însă, impactul asupra fluxurilor comerciale ar putea fi limitat.

„Cred că deja au făcut ceea ce și-au dorit. Au deja multe companii aici, au un picior în Europa, un cap de pod”, spune Andrea Elteto de la Centrul pentru Studii Economice și Regionale din Budapesta