Cercetătorii chinezi au descoperit „semințele de sol” care transformă deșertul în teren fertil
China anunță un progres tehnologic cu impact major în combaterea deșertificării: transformarea nisipului în sol fertil în doar unu-doi ani. Cercetători din nord-vestul țării susțin că au redus drastic timpul necesar stabilizării nisipului, un proces care în mod natural poate dura decenii.
Soluția se bazează pe utilizarea cianobacteriilor, microorganisme capabile să lege particulele de nisip și să creeze o bază pentru vegetație.
O bacterie care poate fixa nisipul
Potrivit agenției Xinhua, cercetătorii chinezi au dezvoltat o metodă de creare a unui strat biologic artificial pe suprafața deșertului. Tehnologia este implementată la Stația de Cercetare și Experimentare a Deșertului Shapotou, structură afiliată Academia Chineză de Științe.
Așa-numitele „semințe de sol” sunt preparate solide pe bază de cianobacterii, care pot fi împrăștiate direct pe nisip. În prezența precipitațiilor, microorganismele se dezvoltă și leagă granulele de nisip, formând un biofilm stabil. Acest strat biologic devine fundament pentru instalarea plantelor.
Inițial, echipa a testat cultivarea cianobacteriilor în laborator și transferul lor ulterior în mediul natural. Experimentul a eșuat: biofilmul fragil a fost distrus în mai puțin de o săptămână de mișcarea nisipului.
Cercetătorii au adaptat metoda, inspirându-se din mecanismul natural al ploii, și au utilizat o tehnică de injectare sub presiune a bacteriilor între particulele de nisip.
Rezultatul: timpul de formare a biofilmului a scăzut de la aproximativ 15 ani, în condiții naturale, la unu-doi ani, cu o rată de supraviețuire de peste 60%.
Metoda de pulverizare necesită infrastructură și electricitate, greu de asigurat în zonele izolate. Ca alternativă, cercetătorii au dezvoltat o formulă solidă pe bază de cianobacterii, ușor de transportat și distribuit, care poate stabiliza nisipul în circa trei ani.
Tehnologia a fost inclusă în Programul forestier de protecție împotriva vântului din cele trei regiuni nordice, vizând restaurarea a 80.000–100.000 de acri în următorii cinci ani. Spre deosebire de plantarea directă a arborilor pe nisip instabil, noua strategie consolidează mai întâi substratul biologic, reducând riscurile și costurile.
Strategia Chinei împotriva deșertificării
China are o experiență îndelungată în combaterea deșertificării, în special în deșerturile Tengger și Gobi și în bazinul Fluviului Galben. În anii 1950 a introdus „plasa de paie”, metodă care a protejat inclusiv calea ferată Baolan de furtunile de nisip.
În 1978 a fost lansat programul „Northern Three Windbreak Forest”, unul dintre cele mai mari proiecte de reîmpădurire, cu termen în 2050. Suprafața împădurită a crescut, iar deșertificarea a încetinit în unele regiuni.
Experții avertizează că plantarea masivă pe teren instabil poate epuiza apele subterane și genera costuri mari. Noua abordare vizează refacerea ecosistemului etapizat, pornind de la microorganisme. Cianobacteriile contribuie la fixarea particulelor, retenția apei și fertilitatea solului, iar formulările solide marchează trecerea la aplicare industrială. Inovația este prezentată drept o posibilă soluție pentru gestionarea deșertificării la scară largă.
