Chinezii trăiesc alături de cei decedați în apartamente! Practica tot mai răspândită în marile orașe

În China, tot mai multe familii aleg să păstreze rudele decedate în locuințe cumpărate sau închiriate special pentru acest scop, pe fondul costurilor ridicate ale înmormântărilor și al lipsei locurilor în cimitire. Fenomenul, deși controversat, ia amploare în marile orașe și atrage atenția autorităților.

O practică tot mai răspândită în China atrage atenția la nivel internațional. Tot mai multe familii aleg să păstreze cenușa rudelor decedate în apartamente cumpărate sau închiriate special în acest scop. Fenomenul a dus la apariția unor clădiri rezidențiale utilizate aproape exclusiv ca locuri de depozitare pentru urne funerare, în lipsa alternativelor accesibile în cimitire.

Autoritățile chineze încearcă să limiteze această practică printr-o nouă reglementare care interzice folosirea locuințelor în acest mod. Măsura vine într-un context sensibil, apropiat de festivalul Qingming (Ziua curățării mormintelor), și evidențiază două probleme majore: dificultățile de pe piața imobiliară și îmbătrânirea rapidă a populației.

Chinezii transformă locuințele în spații pentru păstrarea urnelor funerare

Decizia multor familii de a apela la astfel de soluții este determinată în principal de costurile ridicate ale serviciilor funerare și de lipsa terenurilor disponibile în zonele urbane. Un studiu realizat de compania SunLife arată că în China cheltuielile pentru o înmormântare se numără printre cele mai mari din lume. O ceremonie obișnuită poate ajunge la aproximativ 5.400 de dolari, sumă considerabilă raportată la veniturile medii.

În același timp, diferențele dintre drepturile de utilizare ale locuințelor și cele ale locurilor de veci contribuie la această alegere. Dacă un apartament poate fi folosit timp de 70 de ani, un loc în cimitir este concesionat pentru aproximativ 20 de ani.

Schimbările demografice accentuează fenomenul. Numărul deceselor a crescut în ultimii ani, depășind semnificativ numărul nașterilor, ceea ce pune presiune suplimentară asupra infrastructurii funerare.

În acest context, locuințele devin o alternativă practică, iar unii specialiști explică această tendință prin adaptarea la realitățile economice. Xinyi Wu, cercetător la Universitatea din California, Irvine, a subliniat că spațiile nefolosite își găsesc o nouă utilitate în acest mod.

„Când un spațiu își pierde valoarea ca loc de locuit, oamenii îi găsesc o nouă valoare. Și pentru mulți, aceasta este depozitarea cenușii”, a spus Wu, menționând și faptul că aceste proprietăți pot fi privite ca investiții ce pot fi valorificate ulterior.

Deși fenomenul poate părea neobișnuit, în unele cazuri tinerii chiriași nu îl consideră problematic, atâta timp cât costurile sunt mai reduse. Conform aceluiași cercetător, pentru mulți contează mai mult avantajul financiar decât aspectul în sine, cu condiția să nu fie expuși direct acestei realități.

Totuși, experții estimează că noua lege nu va elimina complet practica, aceasta putând continua în mod discret în anumite familii sau comunități.

În paralel, autoritățile chineze încurajează alternative mai accesibile și mai prietenoase cu mediul, precum împrăștierea cenușii în mare sau alte forme de „înmormântări ecologice”, care sunt deja adoptate de o parte semnificativă a populației din marile orașe.

Pe termen lung, specialiștii avertizează că schimbarea obiceiurilor funerare ar putea avea implicații culturale și sociale importante. În tradiția chineză, mormintele ancestrale au un rol simbolic puternic, iar modificarea acestor practici ar putea influența inclusiv percepția asupra familiei și a natalității.