Clara Haskil, românca onorată de străini, necunoscută acasă. Charlie Chaplin o numea „geniu”, alături de Einstein și Churchill

Clara Haskil este aproape complet ștearsă din memoria colectivă a românilor. Casa în care s-a născut și a copilărit în București, inclusiv strada, a dispărut complet în timpul demolarilor comuniste. În schimb, Elveția, țara în care și-a petrecut ultimii ani din viață, a botezat strada pe care a locuit cu numele ei și îi onorează memoria printr-unul dintre cele mai importante concursuri de pian din lume, care, de asemenea, îi poartă numele. Charlie Chaplin o adora pe Clara Haskil, o invita frecvent la proprietatea sa și chiar cumpărase un pian de înaltă calitate special pentru ea. „În timpul vieţii mele, am întâlnit trei genii: profesorul Einstein, Winston Churchill și Clara Haskil”, spunea actorul.

Pe 16 decembrie, la Institutul Cervantes, are loc, de la ora 18.00, proiecția filmului „Clara Haskil: Le mystère de l’interprète (2017)”, care prezintă parcursul personal și artistic al pianistei.

Clara Haskil, geniul care a cucerit lumea

Una dintre cele mai mari pianiste ale secolului XX, Clara Haskil, s-a născut la București și a trăit recunoașterea artistică în Elveția, țară care a adoptat-o și o onorează și astăzi.

Apreciată de Dinu Lipatti, care îi era și bun prieten, de Papa Francisc și de muzicieni din întreaga lume, Clara Haskil rămâne însă o figură prea puțin cunoscută în România.

Pianista româno-elvețiană s-a născut la 7 ianuarie 1895, într-o familie de evrei sefarzi. La vârsta de cinci ani, a cântat în fața Reginei Elisabeta a României, iar la șapte ani a plecat la Viena pentru a lua lecții de pian.

În 1905, la doar zece ani, a dat primul ei recital public, fără partitură, și s-a înscris în același an la Conservatorul din Paris.

S-a stabilit în 1942 în Elveția, refugiindu-se din cauza persecuțiilor suferite de evrei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

La Vevey, orașul elvețian în care a locuit spre finalul vieții, există o stradă care îi poartă numele și tot acolo se desfășoară unul dintre cele mai prestigioase concursuri de pian din lume – Concursul Internațional „Clara Haskil”.

„Această uitare reprezintă nu doar o nedreptate față de destinul ei excepțional, ci și o pierdere pentru cultura noastră”, a declarat pentru HotNews managerul cultural Oana Boca Stănescu și unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști ai lumii publishing-ului de carte românesc. Ea încearcă să o aducă pe Clara Haskil în conștiința publică din România.

„Clara cea perfectă”

Clara Haskil a rămas pentru români un nume aproape necunoscut, deși muzica ei a fermecat întreaga lume.

Talentul său unic a fost recunoscut de mari muzicieni și artiști, iar descrierile lor spun totul.

Dinu Lipatti a caracterizat-o ca „suma perfecțiunii pe pământ”, iar Wilhelm Backhaus a numit-o „cea mai frumoasă din lume”.

Prima audiție a Tatyanei Nikoleyeva a fost atât de emoționantă încât a izbucnit în lacrimi, iar Rudolf Serkin i-a dat chiar porecla „Clara cea perfectă”, povestea compozitorul Peter Feuchtwanger.

Feuchtwanger însuși își amintea primele întâlniri cu pianista: „Am auzit pentru prima dată numele Clarei Haskil menționat de Dinu Lipatti după un recital pe care l-a susținut în Elveția. Când l-am felicitat pentru interpretarea lui Mozart, Lipatti mi-a spus: «Peste două săptămâni trebuie să o asculți pe Clara cântând Mozart. Atunci vei realiza cât de departe suntem noi, ceilalți, de adevăr»”.

Cinci ani mai târziu, Feuchtwanger a reușit să o asculte într-un concert sold-out, unde singurul bilet disponibil era în spatele unui stâlp, de unde doar a auzit-o. 

The Conversation subliniază importanța carierei sale în contextul epocii: „Multe dintre femeile care au urmat o carieră în muzică în timpul turbulentului secol XX au dus vieți extraordinar de complexe și interesante. În ciuda realizărilor lor, numele lor nu sunt întotdeauna cunoscute de publicul larg. Pianista româncă Clara Haskil este una dintre ele. O muziciană expertă, Haskil a fost una dintre cele mai remarcabile interprete solo ale secolului XX”.

Chaplin o numea geniu, alături de Einstein și Churchill

Chiar dacă era admirată pentru măiestria sa, Clara Haskil suferea de trac și avea o timiditate ieșită din comun. Era extrem de autocritică și evita ieșirile publice, totuși, a reușit să lege prietenii strânse, iar două dintre acestea au fost cu Dinu Lipatti si Charlie Chaplin, actorul avea o proprietate în Vevey, Elveția, unde locuia Clara.

Chaplin obișnuia să o viziteze frecvent, împreună cu familia sa, și a invitat-o de mai multe ori de Crăciun la proprietatea sa, Manoir de Ban. Mai mult, actorul a cumpărat un pian Steinway pentru pianista româncă, la care să cânte când îl vizita.

„În timpul vieţii mele, am întâlnit trei genii: profesorul Einstein, Winston Churchill şi Clara Haskil”, a spus Chaplin într-un interviu, în 1962.

La București, la sfârșitul săptămânii trecute, au început o serie de evenimente dedicate celor 130 de ani de la nașterea Clarei Haskil. Demersului inițiat de Oana Boca Stănescu s-au alăturat Ambasada Suediei, Ambasada Germaniei și Institutul Cervantes.

Seria a debutat pe 11 decembrie cu intervenția artistică „Cartierul ascultă Clara”, când interpretările pianistei au fost redate în zece locuri din Cartierul Evreiesc. În aceeași zi a avut loc masa rotundă și concertul „Clara Haskil. Muzica adevărului interior” la Colegiul Noua Europă, la care muzicologi, arhitecți și tineri pianiști au discutat despre moștenirea artistei.

Pe 16 decembrie, la Institutul Cervantes, de la ora 18.00, va fi proiectat filmul „Clara Haskil: Le mystère de l’interprète (2017)”, care prezintă parcursul personal și artistic al pianistei.