Orașele Ucrainei, trezite la 3 dimineața de bombele rușilor

Sud-estul Ucrainei, orașul Mariupol, situat pe coasta nordică a Mării Azov. Un oraș de aproape 450.000 de locuitori care a fost trezit din somn de exploziile bombelor pe străzi și al alarmelor de război. Este doar una dintre localitățile din estul Ucrainei care sunt amenințate cu ocupația de armata rusă 

Jurnalistul Libertatea Mircea Barbu transmite din Mariupol, unul dintre orașele decisive din estul Ucrainei, port la Marea Azov, conectat la Marea Neagră și atacat la ordinul lui Vladimir Putin.  

”Aici, la Mariupol, 15 kilometri față de teritoriul ocupat de trupele separatiste, ceva s-a aflat încă de miercuri, înainte de miezul nopții. Am fost sunat de jurnaliști locali care m-au avertizat. „Ai grijă de tine, se va întâmpla ceva”. 

Potrivit corespondentului Libertatea, la câteva zile după ce a sosit în oraș a descoperit că oamenii așteptau atacul, nu cu ironiile care au umplut rețelele online ci cu emoția și frica celor care vor fi afectați direct iar viețile le vor fi schimbate odată pentru totdeauna. 

”Ucrainenii așteptau cu tensiune, cu miza propriei vieți, cu informații firave, de la om la om, cu experiența unui conflict mocnit și limitat, care durează aici de 6 ani. Și s-a întâmplat”scrie Mircea Barbu potrivit libertatea.ro. 

Cum s-au pregătit jurnaliștii de bombele rușilor 

”Mi-am pus scotch la geamuri, ca să mă protejez cât pot dacă încep exploziile. Primele explozii le-am auzit aici, la Mariupol, la 3.30 noaptea, când biroul de lemn din hotel s-a zguduit.  

S-a auzit un sunet, un amestec de ciment cu metal, un huruit, ceva dificil de descris. Orașul era lovit. I-am sunat pe Dmytro și pe Anna Prokopenko, doi ucraineni care sunt jurnaliști la o televiziune locală. Cu o zi înainte, bărbatul de 32 de ani îmi spusese: „Dacă armata rusă intră cu arme, trebuie să plec. Am o datorie față de familia mea, să o pun la adăpost”.  

Străzile sunt pustii. Alarma aeriană a sunat chiar acum, 7 dimineața la Mariupol. Oamenii merg în adăposturi, împreună, un cuvânt care își recapătă sensul, aproape involuntar, în fața amenințării imediate a vieții.  

Pe străzile goale din Mariupol nu e niciun militar. „Vor veni. Armata rusă va veni aici”, îmi spune o femeie care îmi arată grăbită, cu mâna, direcția unde sunt ai ei, la adăpost. Ne îndreptăm împreună, ea – ca stea cu ai ei, eu – ca să relatez pentru ai mei” își încheie mărturia de pe linia frontului corespondentul Libertatea