Orașul din Europa unde „locuințele decente pentru toți” nu sunt un vis imposibil. Sistemul este celebru în lume
Într-o Europă tot mai afectată de criza locuințelor, unul dintre cele mai frumoase orașe ale continentului a devenit model mondial în lupta pentru locuințe accesibile. Aici, „locuința decentă pentru toți” nu este o promisiune electorală, ci o realitate construită în timp prin politici curajoase și investiții publice consecvente.
Cu aproape jumătate din locuințele orașului aflate în sectorul social, capitala Austriei dovedește că o viață demnă nu trebuie să fie un lux.
Chiriile accesibile, calitatea ridicată a construcțiilor și un sistem stabil au transformat Viena într-un vis devenit posibil.
Investițiile constante și rezistența la privatizare au făcut diferența. Pentru orașele lumii aflate în impas, Viena oferă o lecție concretă despre ce înseamnă să tratezi locuința ca un drept, nu ca o marfă.
O filosofie urbană centrată pe om, nu pe profit
Viena este un exemplu rar în Europa: un oraș în care aproape 43% dintre locuințe fac parte din sistemul de locuințe sociale.
Când vine vorba de exemple de bune practici în dezbaterile despre locuire, Viena este adesea menționată peste tot în lume, scrie The Gurdian.
Spre deosebire de modelele clasice, aceste locuințe nu sunt destinate doar celor cu venituri mici, ci și clasei de mijloc și, în unele cazuri, chiar celor cu venituri peste medie.
Locuințele sunt administrate fie direct de autoritățile locale, fie de asociații cu profit limitat, care funcționează ca furnizori non-speculativi.
Această structură menține chiriile cu până la 30% mai mici decât în sectorul privat. Calitatea locuințelor este adesea superioară, iar presiunea asupra pieței libere este redusă prin simplul fapt că alternativa publică este puternică, competitivă și de încredere.
Un sistem construit în timp, dar cu voință
Succesul Vienei nu este o întâmplare, ci rezultatul unei viziuni politice începute în anii 1920, în perioada „Vienei Roșii”.
Atunci, Partidul Social Democrat a lansat un program ambițios de locuințe sociale finanțat din taxe progresive, dedicat clasei muncitoare.
În timp, modelul s-a adaptat, dar a păstrat aceeași filosofie: statul trebuie să intervină ferm pentru a asigura o locuire demnă.
Chiar și în fața privatizărilor masive din alte capitale europene, Viena a rezistat.
Deși guvernele federale au încercat liberalizarea în anii ’90 și 2000, impactul în capitală a fost moderat.
Majoritatea locuitorilor au preferat să rămână chiriași, iar construcțiile noi au compensat orice pierdere.
Astfel, ponderea locuințelor sociale s-a menținut constantă în ultimele decenii.
Nu e perfect, dar funcționează
Sistemul vienez nu este lipsit de provocări. Accesul la locuințele sociale poate fi complicat, mai ales pentru cei care nu cunosc bine mecanismele sau care sunt nou-veniți în oraș.
Birocrația, cerințele privind contribuțiile inițiale și lipsa unui sistem complet transparent pot crea blocaje.
Totuși, în comparație cu orașele unde criza locuințelor a atins cote dramatice, Viena reușește să mențină un echilibru funcțional.
Nu este un paradis imobiliar perfect, dar este, fără îndoială, cel mai apropiat exemplu de locuire sustenabilă și echitabilă într-un oraș european.