16 femei, canonizate de Biserica Ortodoxă Română. Cine sunt martirele credinței

Sfântul Sinod a aprobat ieri, într-un eveniment de o amploare fără precedent, canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă. Acestea sunt muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare și se consideră că au marcat pentru totdeauna credința creștină în România. Evenimentul este special într-un an special: a fost declarat de Sfântul Sinod drept „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”.

Şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a stabilit numele celor 16 femei care vor deveni sfinte și vor fi trecute în calendarul bisericesc a avut loc marţi. Ea s-a desfășurat în sala „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. 

Ce femei au fost alese pentru a fi canonizate 

-Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 16 august; 

-  Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi cu cinstire în data de 12 aprilie;

-călugărița muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti şi cu cinstire în data de 19 decembrie;

- Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi cu cinstire în data de 5 iunie;

-călugărița Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa, soţia voievodului) şi cu cinstire în data de 26 septembrie;

-călugărița Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainiţa şi cu cinstire în data de 15 octombrie;

-călugărița Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi cu cinstire în data de 4 mai;

-călugărița Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;

- călugărița Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;

-călugărița Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcaşa şi cu cinstire în data de 4 iulie;

-călugărița Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi şi cu cinstire în data de 24 mai;

-călugărița Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 17 august;

-călugărița Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi cu cinstire în data de 1 decembrie;

-călugărița Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi cu cinstire în data de 6 iulie;

-călugărița Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi cu cinstire în data de 23 decembrie;

-călugărița Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi cu cinstire în data de 5 mai. 

Cum se desfășoară canonizarea  

Conform basilica.ro, procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească: sunt strânse documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan. 

Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată public într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.