Alegeri parlamentare 1 decembrie 2024. Ce trebuie să știi despre scrutinul care va stabili membrii Senatului și ai Camerei Deputaților

Pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României, alegătorii sunt chemați din nou la urne de data aceasta pentru a stabili cine va ocupa fotoliile din cele două camere ale Parlamentului țării. Este a X-a rundă pentru astfel de alegeri după Revoluția din 1989. Click! îți spune tot ce trebuie să știi despre alegerile care vor stabili ocupanții fotoliilor din Senat și Camera Deputaților.  

Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării. „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat” potrivit Constituției României.

Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin. Vor fi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților, iar celălalt pentru Senat.

Unde și cum votăm la alegerile parlamentare 

Alegătorii vor vota la aceleași secții ca și la primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 28 noiembrie. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale.  

Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. 

Ce trebuie să știe alegătorii din țară 

Alegătorii din țară pot vota în localitatea de domiciliu sau de reședință. 

-În localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) se votează pe liste permanente 

-În localitatea de reședință (unde au viza de flotant) 

-Pe lista specială permanentă. Se adresează cetățenilor cu viză de flotant, iar pentur a fi pe ea, cei care se încadrau trebuiau să depună o cerere la primărie pentru înscrierea în Registrul Electoral, până în data de 17 septembrie, adică cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Înregistrarea este valabilă doar pentru un scrutin. Dacă voiau să voteze la toate trei rundele de alegeri din această toamnă, trebuiau să facă trei cereri. 

-Pe listele speciale suplimentare. Pe acestea pot vota toți alegătorii care se află în alt oraș decât cel de domiciliu. Aici se încadrează și cei cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință. 

Ce trebuie să știe alegătorii din străinătate 

Pentru alegătorii care au reședința și domiciliul stabilite în străinătate există trei opțiuni de vot: 

-cu înregistrare (opțional): Alegătorii se puteau înscrie și în Registrul Electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale (16 septembrie). 

Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați, conform expertforum.ro. 

-fără înregistrare: Dacă nu se înregistrează nicăieri, alegătorul poate vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă face dovada că are domiciliul sau reședința în străinătate. De exemplu, dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia. 

-prin corespondență: Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se puteau înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie). Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. 

Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau străinătate, dar pot vota o singură dată 

Cum se aleg parlamentarii? 

Votul se desfășoară pe baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate câștigate de fiecare partid este proporțional cu numărul de voturi obținute la nivelul fiecărei circumscripții, scrie Expertforum.ro. 

În cazul Camerei Deputaților, există 42 de circumscripții electorale corespunzătoare celor 41 de județe ale României și municipiului București, plus o circumscripție specială pentru diaspora. 

Pentru Senat, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora. Numărul de mandate atribuite fiecărei circumscripții variază în funcție de numărul de locuitori, iar repartizarea acestora se face conform unui algoritm electoral bazat pe metoda D'Hondt, o metodă de reprezentare proporțională utilizată pentru a transforma voturile în mandate. 

Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfășoară prin scrutin de listă și repartizare proporțională, conform Legii 208/2015. Norma de reprezentare este de 1 senator la 168.000 de locuitori și 1 deputat la 73.000 de locuitori. 

Programul secțiilor de votare 

Secțiile de votare vor fi deschise între orele 07:00 și 21:00. Alegătorii care se află în interiorul secției de votare sau așteaptă la rând în afara acesteia până la ora 21:00 își pot exprima votul până cel târziu la ora 23:59. 

România va fi împărțită în 43 de circumscripții electorale, dintre care 41 corespund județelor, una municipiului București și una pentru cetățenii români din diaspora. 

Ce acte sunt necesare pentru a putea vota? 

Pentru a vota, fiecare cetățean trebuie să prezinte un act de identitate valabil. Printre documentele acceptate se numără: 

- cartea de identitate sau cartea electronică de identitate - cartea de identitate provizorie - buletinul de identitate - pașaportul diplomatic sau pașaportul de serviciu - carnetul de serviciu militar (valabil pentru elevii școlilor militare) 

Procedura pentru vot 

-alegătorii vor fi identificați de către membrii secției pe baza actului de identitate 

-votantul va primi un buletin de vot și o ștampilă cu mențiunea „VOTAT” 

-votul se exprimă în cabine închise, aplicând ștampila în patrulaterul corespunzător listei sau candidatului dorit 

-Buletinul de vot, pliat astfel încât să nu fie vizibilă opțiunea, va fi introdus în urnă 

Ce se întâmplă în cazul unor suspiciuni de fraudă 

Oricine încalcă legea riscă pedepse severe, inclusiv închisoare de până la 7 ani. Sancțiuni dure riscă cei care împiedică votul, corup alegătorii, comit fraude electorale sau falsifică documente. Pedepsirea se face pe baza noului Cod Penal, Legea 286/2009 scrie adevarul.ro. 

Infracțiunile electorale, care includ împiedicarea exercitării dreptului de vot, coruperea alegătorilor, frauda la vot și falsificarea documentelor electorale, sunt pedepsite sever, cu închisoare și amenzi. Iată principalele infracțiuni posibile la vot și ce riscă cei care le fac: 

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale 

Conform articolului 385 din Codul Penal, orice tentativă de a împiedica un alegător să voteze, fie prin constrângere fizică sau prin alte mijloace, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, conform datelor votcorect.ro. În plus, atacarea localului secției de votare sau perturbarea activităților de votare poate atrage o pedeapsă mai severă, de la 2 la 7 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. 

Coruperea alegătorilor 

Articolul 386 prevede sancțiuni pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegătorii să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Această practică este considerată fraudă electorală și poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Totuși, bunurile cu valoare simbolică (cum ar fi materialele de campanie) nu sunt incluse în această reglementare. 

Frauda la vot 

Frauda electorală este una dintre cele mai grave infracțiuni în cadrul procesului electoral. Articolul 387 prevede pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă pentru persoanele care votează de două sau mai multe ori, votează fără drept sau introduc în urnă mai multe buletine de vot decât le sunt permise. De asemenea, utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals este pedepsită în aceleași condiții. 

Violarea confidențialității votului 

Conform articolului 389, încălcarea secretului votului este o infracțiune care poate atrage o amendă. Dacă violarea acestuia este comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa poate fi mai severă, ajungând la închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi. 

Nerespectarea regimului urnei de vot 

Orice neregulă legată de urnele de vot, cum ar fi deschiderea acestora înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, este sancționată cu închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă, conform articolului 390. De asemenea, încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral sau transportarea acesteia în condiții ilegale este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Falsificarea documentelor și evidențelor electorale 

Falsificarea înscrisurilor electorale sau a documentelor oficiale, cum ar fi listele electorale sau actele de identitate, poate atrage pedepse severe de închisoare.  

Conform articolului 391, falsificarea documentelor legate de procesul electoral este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea drepturilor. De asemenea, introducerea unui program informatic care alterează rezultatele votării poate duce la închisoare de la 2 la 7 ani. 

Sancționarea tentativei 

Legea prevede și sancționarea tentativei de a comite oricare dintre infracțiunile menționate, conform articolului 393. Astfel, chiar dacă infracțiunea nu a fost dusă până la capăt, autorul riscă să fie pedepsit. 

Cum să sesizați o faptă penală 

Dacă sunteți martorul unei infracțiuni, contactați imediat poliția prin apel la 112 sau mergeți la cea mai apropiată secție de poliție sau parchet pentru a depune o plângere.  

Dacă sunteți victima unei infracțiuni, depuneți o plângere, iar dacă aveți cunoștință despre o infracțiune comisă, depuneți un denunț. Plângerea și denunțul pot fi depuse atât în scris, cât și verbal.