Ce a pățit o româncă într-o cetate dacică din Hunedoara. „Am sărit în momentul în care a început să se încolăcească"

În Hunedoara, se păstrează ruinele celor mai multe cetăţi dacice din România. Tot mai mulți turiști vizitează zona, numai că aceștia trebuie să aibă în vedere unele măsuri de precauție. Recent, o turistă a spus că a fugit din calea unui șarpe apărut brusc printre monumente. Specialiștii atrag atenția că, în această perioadă, prezența șerpilor și a viperelor poate fi observată mai mult, scrie adevărul.ro. 

Ce a declarat turista 

O turistă a fost speriată de un șarpe apărut brusc în calea ei. Aceasta vizita cetatea dacică Costești. 

„Îmi doream de mult timp să ajung și am reușit. A fost interesant, așa cum îmi imaginam. Dar am avut și o experiență mai puțin plăcută. Am făcut doi pași în afara cărării pentru a vedea o floare galbenă, mai de aproape, și am călcat pe un șarpe. Am sărit în momentul în care a început să se încolăcească și am fugit fără să mă gândesc prea mult. Am coborât de la cetate fix pe mijlocul drumului”, a relatat turista.

În timpul verii, șerpii au fost întâlniți și în alte cetăți dacice din Hunedoara. „Nu vă urcați pe monumente. Atenție, vipere”, se poate citi pe unele panouri aflate în situl arheologic al fostei capitale dacice. 

Unde se află cetățile dacice

Cetățile dacice din Munții Orăștiei se găsesc în vechea provincie românească Transilvania și se întind pe teritoriul administrativ al judetelor Alba și Hunedoara. Împreună cu fosta capitală a provinciei Dacia, Sarmizegetusa Regia, cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt în număr de 6 și se constituie parte din Patrimoniul Mondial Unesco.

Traseul urmat pentru vizitarea acestor cetăți cu excepția drumului de la Sarmizegetusa merge pe cărări de munte, așa că este recomandat să aveți încălțăminte adecvată muntelui, bocanci sau încălțări care sa vă protejeze glezna.

Când au fost construite cetățile 

Construite în stilul murus dacicus, cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștie, din România, au fost ridicate între secolul I î. Hr. și secolul I d. Hr. pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Rămășițele lor extinse și bine păstrate prezintă o imagine a Epocii Fierului viguroase și inovative. În ziua de astăzi, vânătorii de comori caută în zonă, pentru că România duce lipsă de legislație în acest domeniu.

Capitala Sarmizegetusa Regia

Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr., cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma că zidurile ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mărindu-i suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.

La cca. 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".