Ce se întâmplă, de fapt, pe 1 Decembrie? Tradiții și obiceiuri despre care puțini români au auzit

Luni, pe 1 decembrie, comemorăm 107 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, momentul în care Adunarea Națională a Românilor convocată la Alba Iulia a proclamat unirea Transilvaniei cu România, alături de Banat, Crișana și Maramureș, care au devenit parte a Regatului Român.

Unirea din 1 decembrie 1918 rămâne un reper definitoriu pentru evoluția statului român, iar Ziua Națională este celebrată de comunitățile românești de pe întreg mapamondul. Această dată simbolizează sentimentul de apartenență, fiind însoțită de ritualuri și tradiții prin care românii își onorează trecutul și identitatea.

Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie

Data Zilei Naționale nu a fost dintotdeauna aceeași. România a avut trei momente oficiale dedicate sărbătorii naționale: între 1866 și 1947, aceasta era marcată pe 10 mai; din 1948 până la schimbarea regimului comunist, sărbătoarea avea loc pe 23 august; iar din 1990, prima zi a iernii reprezintă, oficial, ziua de celebrare a statului român.

,,Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta. Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui”, mărturisea istoricul Adrian Majuru.

În fiecare an, marile municipii ale României organizează evenimente deschise publicului, de la parade militare la concerte și activități culturale. Alba Iulia rămâne epicentrul acestor manifestări, atrăgând atât localnici, cât și vizitatori din străinătate. Parada militară desfășurată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 este unul dintre momentele cel mai intens așteptate.

Sărbătoarea este și un prilej culinar, mesele fiind încărcate cu preparate specifice, dintre care nu lipsesc fasolea cu afumătură, micii, țuica fiartă sau vinul roșu. Copiii poartă costume populare, iar unitățile de învățământ organizează serbări și programe artistice în care este interpretat imnul național. Steagul României este arborat atât în instituții publice, cât și în gospodăriile oamenilor.

Clericii îi invită pe credincioși să marcheze această zi și prin rugăciune. În biserici și mănăstiri este oficiată slujba „Te Deum”, dedicată eroilor care au contribuit la înfăptuirea unirii din 1918.

Ce preparate se servesc pe 1 decembrie

Ziua Națională este celebrată prin ceremonii solemne, depuneri de coroane la monumente, dansuri tradiționale, cântece populare și demonstrații militare. În unele zone se păstrează obiceiul tragerii cu arma sau al defilării călare. Participanților le sunt oferite preparate autentice, precum sarmale, fasole cu ciolan, palincă ori țuică fiartă.

„Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară”, spunea marele poet Mihai Eminescu.

Militarii aflați în misiuni internaționale sărbătoresc și ei această zi, organizând ceremonii speciale împreună cu camarazii lor. Pe navele marinei militare se ridică drapelul și Marele Pavoaz, conform tradiției.

Prima celebrare a Zilei Naționale de 1 decembrie a avut loc în 1990, tot la Alba Iulia, însă evenimentul s-a desfășurat pe fondul unor tensiuni politice puternice. Discursul lui Corneliu Coposu, liderul opoziției anticomuniste, a fost repetat întrerupt de huiduieli, reacție pe care premierul de atunci, Petre Roman, a privit-o cu satisfacție. Acest comportament l-a determinat pe președintele Ion Iliescu să-i facă un semn discret pentru a se opri, gest surprins pe camere și intens dezbătut în presa vremii.