Compania din România care a introdus săptămâna de lucru de 4 zile. Câte zile de concedii plătite au avut angajații firmei în 2023

Mai mulți antreprenori români își îndreaptă atenția spre implementarea săptămânii de lucru de patru zile, inspirați de succesele înregistrate în Occident. Un experiment recent în Marea Britanie a evidențiat creșterea randamentului angajaților, reducerea demisiilor și a concedierilor. Cu toate acestea, economiștii avertizează că acest model poate avea și riscuri majore, inclusiv potențialul de a duce la faliment.

Un pionier în București

În capitala României, o companie de proiectare a adoptat săptămâna de lucru de patru zile încă din septembrie anul trecut. Proprietarul, Virgil Profeanu, observă o creștere a productivității în rândul angajaților săi și recunoaște că implementarea acestei schimbări a implicat utilizarea tehnologiei, în special a inteligenței artificiale, conform observatornews.ro.

Virgil Profeanu, proprietar: „Automatizarea înseamnă să gândești procese pe care să le ajustezi și să le optimizezi folosind inteligența artificială. Anul trecut, angajații noștri au avut cu peste treizeci de zile mai multe concedii plătite".

Inteligența artificială, motorul din spatele eficienței

Rolul cheie al inteligenței artificiale în adaptarea la săptămâna de lucru de patru zile este evidențiat de Profeanu. Automatizarea proceselor a permis angajaților să beneficieze de mai mult timp liber fără a afecta eficiența și calitatea muncii lor.

Deși adaptarea la acest program a fost inițial ciudată pentru unii, angajații au ajuns să aprecieze beneficiile săptămânii de lucru mai scurte. Claudia, o arhitectă în cadrul companiei, spune că acum există mai multă concentrare și că, deși inițial era ciudat să nu meargă la birou vineri, acum nu ar schimba nimic.

Claudia, arhitectă: „E puțin ciudat să nu ajungi vinerea la birou, dar în timp ne-am reorganizat și cred că a fost mult mai bine așa. E mai multă concentrare".

Oana Datki, specialist în resurse umane, subliniază avantajele individuale ale acestei flexibilități: „În mod evident este o flexibilizare, ceea ce în mod clar nu poate să aibă la nivelul individului decât efecte foarte bune în tot ceea ce privește starea de spirit, echilibrul psihologic, posibilitatea de a te implica în viața de familie, de a-ți urma pasiunile".

Câștiguri de timp și bani pentru angajați

O perspectivă economică asupra săptămânii de lucru de patru zile aduce în discuție câștigurile de timp și bani pentru angajați. Cei cu program redus lucrează doar 208 zile pe an, comparativ cu cei 260 de zile ai unui program tradițional de cinci zile. Acest fapt poate duce la un salariu orar mai mare pentru angajați.

Dezbateri și avertismente economice

Chiar dacă 8 din 10 români visează la o săptămână de lucru de patru zile, doar 3 din 10 companii ar fi dispuse să accepte această schimbare, conform unui sondaj. Cu toate acestea, experiența antreprenorului francez Gregoire Vigroux, care deține mai multe afaceri în România, contrazice această tendință, susținând că reducerea programului de lucru poate avea impact asupra rezultatelor financiare ale unei companii.

Radu Georgescu, analist economic: „Dacă un angajat lucrează câte 4 zile pe săptămână, câte 8 ore pe zi și își face doar 80% din task-urile pe care le face în 5 zile pe săptămână, compania ca să mai aibă aceleași rezultate va trebui să mai crească salariul cu 20% sau să mai angajze pe cineva".

Marea Britanie, Noua Zeelandă, Spania și Belgia sunt doar câteva dintre țările care testează sau au implementat parțial săptămâna de lucru de patru zile. Studii efectuate în Marea Britanie au demonstrat că angajații care au avut această programare au fost nu doar mai fericiți, ci și mai productivi.

După 6 luni de la introducerea săptămânii de lucru de patru zile, concluziile sunt variate. De la îmbunătățirea calității vieții angajaților la creșterea eficienței în mediul de lucru, experimentul aduce în prim-plan dezbaterea despre viitorul muncii și nevoia de a găsi echilibrul între productivitate și bunăstare. Pe măsură ce România testează această paradigmă, rămâne de văzut cum se va desfășura această revoluție în lumea corporativă.