De aici se va interveni în caz de dezastru. Unde se află Centrul Naţional de Coordonare şi Comunicaţii pentru Intervenţii la Dezastre

„În Călăraşi municipiul Olteniţa este sub ape”, „în Giurgiu sute de persoane evacuate”, „în Teleorman apele au ajuns în Turnu Măgurele”. Nu este un film de groază, este scenariul prin care a fost ieri testat primul dispecerat al Crucii Roşii din România. Denumit oficial Centrul Naţional de Coordonare şi Comunicaţii pentru Intervenţii la Dezastre, comandamentul este realizat în colaborare cu ­asociaţia soră din Italia.

La 13 kilometri de Bucureşti, pe Autostrada Bucureşti-Piteşti într-un imens hangar din campusul unei celebre firme de logistică, Crucea Roşie din România şi-a făcut un cartier general care rivalizează cu cele mai moderne din lume.

Este o premieră şi un prim pas pentru a fi în rând cu centrele similare de comandă şi intervenţie la dezastre ale instituţiilor Ministerului de Interne.

„Acest centru modern este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie şi spaţii de cazare, având scopul de a facilita colaborarea şi comunicarea rapidă în timpul operaţiunilor de intervenţie şi simulărilor, atât la nivel intern, cât şi în relaţiile cu autorităţile şi partenerii noştri”, a explicat Daniel Modoacă, directorul Departamentului pentru Intervenţie în caz de Situaţii de Urgenţă din cadrul Crucii Roşii.

Deşi este o simulare, cele două dispecere aflate în post în momentul în care s-a dat alarma, Sabrina şi Rafaela ştiu ce au de făcut. Scenariul porneşte de la ideea că nivelul Dunării în zonele din Giurgiu, Călăraşi şi Teleorman pe care le traversează a crescut cu jumătate de metru.

„În două sate din Giurgiu au fost evacuate 200 de familii”, „în Călăraşi apa este pe străzile din Olteniţa, 48 de familii duse la o şcoală”, „în Teleorman sunt sub apă două localităţi şi sinistrate 266 de persoane”, vin veştile rele parcă de peste tot.

Cele două dispecere nu au structură militară şi sunt foarte tinere, dar par a fi de când lumea în această ipostază, de a controla situaţia, de a da cele mai bune sfaturi şi de a evalua calm totul.

În picioare, cu staţia în mână, Mihai Constantin, şeful centrului, dă ordine scurte, ştie ce să aducă, unde să mute şi mai ales are soluţii.

„Dacă nu avem o situaţie critică, centrul funcţionează după programul 8.30-17.00. În momentul în care avem un dezastru natural sau o situaţie limită care afectează mai mult decât un judeţ, atunci noi considerăm că avem alarmă naţională şi se intră în regim de permanenţă. Asta înseamnă că aducem aici, unde avem şi spaţii de cazare, 20 de oameni care vor lucra în ture la centrul de coordonare. Ei vor asigura legătura cu filialele din zonele afectate sau cele de unde vor veni ajutoarele şi de asemenea cu instituţiile implicate”, a explicat Mihai Constantin.

Într-un alt hangar lipit de spaţiul în care se află Centrul Naţional de Coordonare şi Comunicaţii pentru Intervenţii la Dezastre a fost inaugurată „şcoala” de pregătire Crucea Roşie.

Este vorba de Centrul de Instruire pentru voluntarii şi personalul propriu al Crucii Roşii Române.

Aici se vor organiza sesiuni de pregătire atât fizic, cât şi online cu tot personalul şi voluntarii de la instituţia care „nu lasă pe nimeni în nevoie sau în suferinţă” după cum este cunoscută Crucea Roşie din România.

Cel mai mare centru de ajutoare pentru Ucraina din Europa, deschis la Suceava de Crucea Roşie din România cu ajutorul organizaţiilor din Italia şi Principatul Monaco şi-a închis porţile după aproape doi ani de funcţionare.

Centrul a fost deschis în mai 2022 şi în toată această perioadă pe aici au trecut peste 1.400 de tone de ajutoare pentru poporul ucrainean.

Cele cinci corturi modulare care constituiau baza centrului, fiecare cu o suprafaţă de peste 200 de metri pătraţi, vor fi mutate în trei judeţe din ţară unde se vor constitui depozite zonale de intervenţie în caz de dezastre.