De ce românilor încă le place hârțogăria: doar 24% folosesc serviciile publice online
Într-o eră digitală în care majoritatea țărilor europene își mută administrația online, România rămâne în urmă: doar unul din patru cetățeni utilizează serviciile publice digitale, arată datele Eurostat. Birocrația tradițională și lipsa educației digitale par să fie principalele obstacole.
România, în urmă la digitalizare
Potrivit celor mai recente date Eurostat, 73% dintre europeni folosesc regulat site-urile sau aplicațiile autorităților publice pentru a depune documente, a plăti taxe sau a solicita informații. În România, procentul este drastic mai scăzut, doar 24,1% dintre cetățeni având experiențe digitale cu administrația publică.
Diferența evidențiază un decalaj major între țara noastră și media europeană, chiar dacă infrastructura tehnologică existentă permite accesul facil la aceste servicii. Experții spun că lipsa unei strategii coerente de digitalizare la nivelul autorităților locale și centrale, împreună cu rezistența la schimbare, contribuie la menținerea unei birocrații tradiționale.
De ce preferă românii hârtia în locul ecranului?
Astfel, cauzele sunt multiple: lipsa informației, teama de erori în procesarea online, dar și obișnuința cu interacțiunea fizică cu funcționarii. „Mulți cetățeni încă se simt mai siguri depunând documentele personal, chiar dacă procesul durează ore întregi sau implică mai multe drumuri,” explică Ionela Gabor, specialist în resurse umane. Ea subliniază că acest fenomen nu ține doar de educație digitală, ci și de cultura instituțională: „Birocrația este adânc înrădăcinată și multe autorități nu încurajează automatizarea sau digitalizarea serviciilor”.
Lipsa adoptării serviciilor digitale generează întârzieri, costuri suplimentare și frustrare pentru cetățeni. În plus, afectează eficiența instituțiilor publice, care cheltuie resurse pentru proceduri manuale și fluxuri birocratice redundante. În timp ce în alte state europene cetățenii pot obține certificate, autorizații sau plăți direct online, românii sunt nevoiți să se prezinte fizic la ghișeu, uneori repetând aceleași pași pentru diferite instituții. Acest comportament menține o cultură a hârțogăriei, care poate descuraja atât tinerii cât și mediul de afaceri să interacționeze eficient cu statul.
Cum ne putem digitaliza?
Experții în digitalizare susțin că România trebuie să accelereze transformarea serviciilor publice online și să investească în educația digitală a populației. Specialistul recomandă implementarea unor programe pilot cu instruire la nivel comunitar și campanii de informare care să arate beneficiile reale ale interacțiunii online cu autoritățile.
„Trebuie să arătăm că digitalizarea nu doar simplifică procesul, ci și reduce timpul și stresul cetățeanului", adaugă specialistul. Autoritățile europene au demonstrat că, odată ce oamenii înțeleg beneficiile și au încredere în sistemele digitale, adoptarea crește rapid. România poate recupera decalajul, însă schimbarea presupune o combinație de tehnologie, educație și ajustarea culturii birocratice tradiționale.
Pe lângă cetățeni, lipsa digitalizării afectează direct și mediul de afaceri, care pierde timp și bani din cauza procedurilor birocratice lungi. Antreprenorii români reclamă adesea întârzieri în obținerea autorizațiilor sau în depunerea documentelor fiscale, ceea ce poate descuraja investițiile și inovația. În plus, tinerii, obișnuiți cu tehnologia și rapiditatea serviciilor digitale, riscă să dezvolte o percepție negativă asupra administrației publice, considerând-o lentă și ineficientă.