DOCUMENT. Lovitură în Administrație: Guvernul taie posturi și salarii și înăsprește sancțiunile fiscale

Ministerul Dezvoltării a publicat, marți seara, în procedură de transparență decizională, proiectul de lege prin care Guvernul României intenționează să își asume răspunderea și care vizează o reformă amplă a Administrației publice.

Documentul modifică un număr semnificativ de acte normative și propune un pachet extins de măsuri de austeritate, restructurare instituțională și disciplinare fiscală, într-un context marcat de presiuni bugetare și de angajamente asumate privind reducerea cheltuielilor publice.

Proiectul, inițiat de Ministerul Dezvoltării, prevede reduceri de personal, limitări salariale, introducerea unor criterii mai stricte de performanță pentru bugetari, dar și sancțiuni mai dure pentru contribuabilii care nu își plătesc taxele și amenzile. Printre noutățile cu impact major se numără apariția unei „liste a rușinii” cu datornicii, dar și posibilitatea executării silite a unor beneficii sociale, potrivit Antena 3 CNN. 

Tăieri de personal și bugete mai mici pentru salarii

Potrivit proiectului de lege, ordonatorii principali de credite vor avea, prin legea bugetului, alocate fonduri cu 10% mai mici pentru cheltuielile de personal comparativ cu anul 2025.

Această reducere va obliga instituțiile publice să se încadreze în noile limite bugetare fie prin disponibilizări, fie prin diminuarea salariilor și a sporurilor, Guvernul lăsând la latitudinea fiecărei instituții modul concret de aplicare.

Documentul prevede eliminarea a 6.102 posturi de consilieri personali, măsură care ar genera o economie estimată la peste 362 de milioane de lei anual.

De asemenea, se stabilește o reducere cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului, precum și o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu mențiunea că diminuarea nu poate depăși 20% din posturile ocupate efectiv.

În cazul poliției locale, reducerea personalului va fi corelată cu numărul de locuitori ai fiecărei localități, în încercarea de a uniformiza cheltuielile publice la nivel național.

Limitarea salariilor și reducerea costurilor administrative

Pe lângă reducerile de personal, proiectul introduce și măsuri de plafonare a salariilor în anumite instituții-cheie.

Este prevăzută, astfel, plafonarea salariului președintelui ANRSC, cu o economie anuală estimată la aproape 191.000 de lei, precum și limitarea salariilor în instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, prin introducerea unor grile de salarizare mai restrictive.

Totodată, se reduce numărul de membri din consiliile de administrație pentru ANCPI și ANL, economie estimată la peste 410.000 de lei pe an.

În paralel, cheltuielile centrelor militare vor fi preluate de la bugetele locale și acoperite din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, măsură menită să reducă presiunea financiară asupra administrațiilor locale.

Indicatori de performanță și examene periodice pentru funcționari

Proiectul de lege introduce un set de indicatori de performanță pentru funcționarii publici, precum și obligativitatea susținerii unui examen de evaluare o dată la patru ani, în vederea menținerii în funcție.

În același timp, este încurajată rotația voluntară a funcționarilor între instituții, ca instrument de flexibilizare și eficientizare a administrației.

Guvernul anunță și limitarea numirilor temporare în funcții publice de conducere, acestea urmând să fie permise doar în situațiile în care posturile nu pot fi ocupate prin recrutare, promovare, rotație sau transfer.

În contextul crizei economice și al angajamentelor asumate privind reducerea aparatului de stat, proiectul propune și desființarea funcției publice de inspector guvernamental, considerată o măsură simbolică de reducere a aparatului central.

Impozit dublu pentru clădirile ilegale și amenzi mai mari

Un capitol important al reformei îl reprezintă înăsprirea sancțiunilor fiscale. Proiectul prevede majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile construite fără autorizație, pentru o perioadă de cinci ani, cu excepția celor edificate înainte de 1 august 2001.

Valoarea impozitului va fi calculată în funcție de suprafața clădirii, iar măsura urmărește atât descurajarea construcțiilor ilegale, cât și creșterea veniturilor la bugetele locale.

În cazul amenzilor neachitate, legea introduce un mecanism de penalizare graduală: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în termen de trei luni, urmată de o nouă creștere de 30% după șase luni de neplată.

De asemenea, creanțele rezultate din amenzi pot fi cesionate către executori judecătorești sau operatori specializați, care vor putea recupera sumele inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli și a unui profit. Suspendarea dreptului de a conduce poate fi redusă dacă contravenientul face dovada achitării tuturor datoriilor către bugetul local.

„Lista rușinii” pentru datornici și listă de onoare pentru cei corecți

Proiectul extinde obligația organelor fiscale de a publica listele debitorilor cu restanțe, atât persoane juridice, cât și persoane fizice, împreună cu cuantumul obligațiilor neachitate.

Publicarea se va face pe site-urile instituțiilor fiscale și prin dispoziție a autorității executive, inclusiv în Monitorul Oficial Local, pentru a asigura transparență și acces public la informație.

În paralel, legea introduce și obligativitatea publicării unei liste a contribuabililor care și-au achitat la timp obligațiile fiscale, fără restanțe. Autoritățile susțin că această „listă de onoare” are rolul de a stimula conformarea voluntară, de a crește vizibilitatea contribuabililor corecți și de a crea o presiune publică suplimentară asupra celor care evită plata taxelor.

Statul poate reține datorii din ajutoare sociale

Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului vizează posibilitatea statului de a reține taxe, impozite și amenzi neplătite din ajutoarele sociale. Astfel, indemnizația asistentului persoanei cu handicap, indemnizația pentru handicap grav, dar și venitul minim de incluziune vor putea fi executate silit pentru recuperarea datoriilor către bugetele locale.

„Se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale”, se arată în document. Măsura este justificată de Guvern prin necesitatea creșterii gradului de colectare și a responsabilizării beneficiarilor de ajutoare sociale.