Există pericol de tsunami în Marea Neagră. INFP explică fenomenul care a măturat Mangalia în 1901

Pe data de 5 noiembrie, lumea marchează Ziua Internațională de Conștientizare asupra Fenomenului Tsunamiului, o ocazie pentru a atrage atenția asupra pericolului acestui fenomen devastator. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a emis recent un avertisment, amintind că Europa, inclusiv România, nu este ferită de riscul tsunamiurilor, fenomen care poate fi declanșat de cutremure subacvatice, erupții vulcanice sau alunecări de teren.

Istoria tsunamiului din Marea Neagră 

La 31 martie 1901, coasta sudică a României a fost lovită de un tsunami generat de un cutremur major, de 7,2 pe scara Richter, produs în zona Shabla din Marea Neagră.

Valurile înalte de aproximativ patru metri au lovit Mangalia și localitățile învecinate, provocând pagube semnificative. Conform INFP, „un astfel de eveniment istoric demonstrează potențialul distructiv al tsunamiurilor în Marea Neagră, o regiune care, deși nu este cunoscută pentru astfel de fenomene frecvente, prezintă un risc real în contextul activității seismice din zonă”.

Deși tsunamiul din 1901 este, probabil, cel mai cunoscut eveniment de acest gen pentru România, documentele istorice atestă existența a 22 de tsunamiuri în regiunea Europei de-a lungul ultimului secol, multe dintre ele declanșate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6. În acest context, Institutul menționează că, la nivel global, tsunamiurile au cauzat moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente, arătând că devastarea produsă de aceste fenomene se poate resimți oriunde există activitate seismică subacvatică.

„Anual, la data de 5 noiembrie, comunitatea internaţională marchează Ziua Internaţională de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului. Este un moment important pentru a reflecta asupra impactului devastator al acestor fenomene naturale şi asupra măsurilor de prevenţie şi educare a populaţiei. De-a lungul ultimului secol, tsunami-urile au provocat moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente globale, fiind adesea declanşate de cutremure subacvatice, erupţii vulcanice sau alunecări de teren”, a transmis, marţi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Rolul INFP și al Observatorului Seismologic Dobrogea

În urma experienței istorice și a creșterii conștientizării asupra fenomenului tsunamiului, România a implementat măsuri preventive pentru a monitoriza activitatea seismică din Marea Neagră și a oferi avertismente timpurii.

„Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami şi a inundat oraşul Izmir şi portul Samos, arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică. Deşi România nu este o ţară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activităţii seismice din Marea Neagră”, a mai transmis sursa citată.

„Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centru de monitorizare a tsunamiurilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică activ în prevenirea și monitorizarea tsunamiurilor”, precizează INFP, subliniind importanța unui astfel de sistem pentru protejarea populației și a infrastructurii de pe litoralul românesc.

În 2013, a fost pus în funcțiune primul sistem de avertizare timpurie în cazul unui tsunami în Marea Neagră, implementat în cadrul proiectului MARINEGEOHAZARDS, între mai multe instituții din România și Bulgaria.