Fermierii sunt la capătul răbdării! Își aruncă recoltele și cer intervenția statului: „E nevoie de reguli”

Legumicultorii din România se confruntă cu o situație tot mai dificilă, în contextul în care piețele sunt pline de marfă, iar prețurile au scăzut considerabil. Mulți producători spun că ajung să își arunce recoltele și acuză autoritățile că nu au găsit soluții pentru valorificarea producției. În acest context, fermierii cer reguli mai clare și investiții în centre de colectare care să îi ajute să își vândă marfa în condiții corecte.

Producătorii de legume trag un nou semnal de alarmă după ce prețurile au scăzut puternic, iar o parte dintre recolte ajung să fie aruncate. Aceștia susțin că lipsa centrelor de colectare și a unor reguli clare în comerț îi obligă să vândă direct la marginea drumului, în timp ce consumatorii continuă să plătească prețuri ridicate în magazine.

Nemulțumiri legate de cooperative și lipsa centrelor de colectare

Legumicultorul Aristel Nunescu, din județul Olt, spune că de ani de zile cere măsuri care să aducă mai multă ordine în sector și să îi ajute pe producători să își valorifice marfa în condiții mai bune.

„Eu pentru asta pledez pe unde mă duc, pentru comerțul civilizat. Vrem o țară ca afară? Bun! Haideți să facem, o țară ca afară, curată. Dar noi nu avem legi pentru a face comerț civilizat, statul nuface lucrul ăsta, nu dă legi în favoarea comerțului civilizat, dă legi în favoarea șmecherilor”, acuză Nunescu, potrivit adevărul.ro.

Fermierul a povestit și problemele întâmpinate cu o cooperativă înființată în urmă cu patru ani alături de alți producători. Potrivit acestuia, lipsa beneficiilor concrete i-a făcut pe mai mulți membri să renunțe.

„Așa am fost eu, credul. Am crezut că viitorul ăsta este, de asociere în cooperative. O fondez, după patru ani de zile – am lucrat cu acte, cu totul în regulă, inclusiv această cooperativă a noastră a luat o țeapa de la un depozit care a intrat în faliment -, și luna trecută îmi vine notificare de la ANAF că mă bagă în inactivitate pentru reînnoirea mandatelor administratorilor, cenzorilor și sediului social. Și că trebuie să refac mandatele. Mă duc să stau de vorbă, eu, în calitate de director al cooperativei, la președintele cooperativei și-i spun – domnule, uite care e treaba.

Și-mi spune – am uitat să-ți spun, dar eu PFA-ul cu care am deschis cooperativa l-am radiat, l-am închis. Și-i spun – e grav, trebuie să-l înlocuim. Mai merg la unul dintre membri și-mi spune – păi nici eu nu mai vreau. Astăzi, acum două-trei ore, mă sună de la ANAF o doamnă și-mi spune că începând de astăzi cooperativa este inactivă datorită faptului că în cele 30 de zile de când a fost emisă notificarea nu am reînnoit mandatele și că ne bagă inactivi”, a relatat producătorul.

Acesta spune că situația este dificilă și pentru că respectiva cooperativă colabora cu un lanț de supermarketuri, iar statutul de furnizor este acum în pericol.

„Noi, ca furnizori, n-o să mai putem furniza. Avem analizele venite de o săptămână și ceva și noi nu am mai putut să facem livrări prin cooperativă și asta are alte implicații. Am luptat atât ca să bag această cooperativă ca furnizor al produselor pentru lanțul de magazine ca acum să pierd acest statut”, a mai spus Nunescu.

„Din 100 de producători suntem 101 vânzători”

Fermierul consideră că una dintre cele mai mari probleme este faptul că producătorii sunt nevoiți să se ocupe și de vânzare, în lipsa unui sistem bine organizat de colectare și distribuție.

„Să dispară Tomata total. Să se dea subvenția pe kilogramul livrat”, susține legumicultorul, explicând că actualul sistem încurajează producția, dar nu și valorificarea recoltei.

Totodată, acesta afirmă că ar trebui create centre de colectare care să preia marfa și să o distribuie către comercianți.

„Unde se va duce marfa asta, ce facem cu ea? Au dat Măsura 6.1, Măsura 6.3, măsuri de tot felul, au făcut oamenii solarii, dar nimeni nu a spus că nu sunt centre de colectare să poată fi luată marfa. Ce facem, ținem marfa în supraproducție pe șanțuri?!”, întreabă fermierul.

În opinia sa, separarea producției de activitatea de vânzare ar aduce mai multă eficiență în întregul sistem.

„Cine produce – produce, iar cine vinde – vinde. Tu, când te autorizezi, te autorizezi doar ca producător, nu și ca vânzător. Dacă vrea maică-ta să vândă, să se ducă la piață, să se facă ea vânzătoare. Tu produci. Și în momentul când produci marfa, unde o duci? În centrul de colectare, nu că ies eu cu ea la șanț, la piață, la Pucheni. Păi, băi, prostule, producătorule, de aia ai ajuns să-ți dai marfa pe nimic, pentru că vă duceți 100 de inși cu două tone de marfă la o piață locală și câți cumpărători sunt? Sunt vreo 7-8-10 comercianți. (…) Ei să vină să ia din centrul de colectare.

Să vorbească nu cu 100 de persoane, ci cu un singur om. Din 100 de producători suntem 101 vânzători, când noi am putea să fim 100 de producători și un singur vânzător”, mai precizează Aristel Nunescu.

Acesta consideră că statul ar trebui să intervină mai ferm pentru a reglementa piața și pentru a limita diferențele mari dintre prețul primit de producător și cel plătit de consumatorul final.