Fructul originar din Orientul Mijlociu ce se cultivă la Dăbuleni: „Suntem la prima recoltă. Vor veni şi altele”

Tot mai mulți fermieri români descoperă potențialul uriaș al curmalului, un pom care s-a dovedit surprinzător de rezistent la condițiile climatice din țară. După ce a trecut cu bine peste înghețul din primăvară și seceta din vară, acest fruct exotic începe să câștige teren în fața culturilor tradiționale. În plus, cererea tot mai mare și prețurile avantajoase îi determină pe mulți agricultori să investească în această cultură profitabilă.

În inima Olteniei, acolo unde pepenii au fost mereu simbolul locului, un alt fruct exotic începe să câștige teren. La Dăbuleni, tot mai mulți localnici își transformă grădinile în mici plantații de curmal chinezesc, un pom care s-a dovedit extrem de rezistent la îngheț și secetă. În plus, profitul este considerabil, iar interesul pentru acest fruct crește de la an la an.

Curmalul, fructul care rezistă la îngheț și secetă

„Suntem la prima recoltă. Vor veni şi altele, dar în jur de la 10 până la 30 de kilograme pe pom. Curmalul a făcut faţă cu succes, în sensul că a pornit în vegetaţie în mai, după episodul de îngheţ care a făcut ravagi la speciile tradiţionale, în aprilie”, a explicat Aurelia Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, potrivit observator.ro.

Principalul avantaj al curmalului chinezesc este faptul că începe să se dezvolte mai târziu, evitând astfel înghețurile târzii de primăvară. În acest fel, producția rămâne neafectată, iar pomii se dezvoltă uniform chiar și în condiții climatice dificile.

Curmalele pot fi consumate în mai multe stadii: maro, tigrate sau deshidratate. Frunzele se folosesc pentru ceai, iar lemnul este valorificat în fabricarea mobilierului. În zonă, tot mai mulți localnici au început să experimenteze această cultură, atrași de profitul ridicat: un pom costă aproximativ 60 de lei, iar un kilogram de fructe se vinde acum cu 40 de lei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut.

Originea și istoria curmalelor

Curmalele își au originea în Orientul Mijlociu, fiind cultivate din Mesopotamia și Egipt, acum mai bine de 6.000 de ani. Egiptenii antici le foloseau la prepararea vinului de curmale și le consumau în timpul recoltelor. De altfel, există dovezi arheologice care atestă prezența curmalelor în peninsula Arabică acum 8.000 de ani și chiar în civilizația Mehrgarh din Pakistan, în urmă cu 9.000 de ani.

Originea exactă a fructului este greu de stabilit, însă specialiștii estimează că primele curmale au apărut între 7000 și 4000 î.Hr., în zona Orientului Mijlociu. De-a lungul timpului, negustorii au dus aceste fructe în Asia de Sud-Vest, Africa de Nord și Spania, iar în 1765 au fost introduse și în Mexic și California de către spanioli.

Curmalul preferă zonele calde și uscate, iar principalele țări producătoare sunt Egiptul, Iranul, Arabia Saudită, Algeria și Irakul. În România, datorită condițiilor de la Dăbuleni, această specie s-a adaptat surprinzător de bine, oferind șanse reale pentru dezvoltarea unei noi culturi profitabile.

Beneficii pentru sănătate

Curmalele nu sunt doar gustoase, ci și extrem de nutritive. Ele conțin vitaminele A, B6, K, tiamină și riboflavină, dar și minerale esențiale precum calciu, fier, magneziu, potasiu, cupru și mangan.

Aceste fructe:

• Sunt o sursă bună de vitamina A care este cunscută ca având proprietăți antioxidante și este esențială pentru vedere. De asemenea, s-ar părea ca fructele bogate în vitamina A ajută la prevenția cancerului de plămâni și al cavității bucale.
• Conțin antioxidanți precum B-caroten, luteină și zeaxantină. Acești oxidanți ajută la protejarea celulelor și a altor structuri din organism împotriva radicalilor liberi. Astfel, consumul de curmale contribuie la prevenția cancerului de colon, de prostată, de sân și pancreatic.
• Curmalele sunt o sursă foarte bună de fier, acesta fiind o componentă importantă a hemoglobinei din sânge, care determină capacitatea de transport a oxigenului prin corp.
• Aceste fructe sunt bogate în minerale precum calciu, mangan, cupru și magneziu. Calciul este foarte important pentru sănătatea oaselor și a dinților și îi este necesare organismului pentru contracția musculară și conductivitatea impulsurilor nervoase. Manganul este folosit de corp pentru a crea enzime antioxidante, cuprul este necesar pentru producția de celule roșii, iar magneziu este esențial pentru dezvoltarea oaselor.