Fuga banilor din bănci: peste 300.000 de români și-au închis depozitele și și-au retras economiile
Sistemul bancar românesc se confruntă cu o criză de încredere tot mai adâncă. În doar trei luni, peste 316.000 de persoane fizice și peste 11.000 de firme au decis să-și retragă economiile din bănci.
Fenomenul, fără precedent în ultimii ani, a generat o scădere de peste 2 miliarde de lei în soldul total al depozitelor. Analizele sugerează că neîncrederea în stabilitatea economică și fiscală, dar și randamentele tot mai mici, stau la baza acestui exod financiar.
Românii renunță la economiile bancare
În primele trei luni ale anului 2025, nu mai puțin de 316.150 de români au ales să-și închidă conturile de economii, potrivit datelor furnizate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, notează Puterea Financiară.
Cifrele arată că numărul total al deponenților s-a redus de la peste 15,3 milioane la aproximativ 15 milioane.
Este cea mai accentuată scădere trimestrială din ultimii ani și arată o pierdere de încredere în capacitatea sistemului bancar de a proteja economiile populației.
Retragerile au însumat peste 2,18 miliarde de lei. Chiar dacă valoarea depozitelor garantate – sub 100.000 de euro – a crescut ușor, acest detaliu nu reușește să compenseze amploarea fenomenului.
Cei mai mulți dintre cei care au renunțat la economii sunt mici și medii deponenți, semn că temerile sunt larg răspândite.
S-au retras și firme
Și mediul de afaceri pare să își fi pierdut apetitul pentru economii la bancă. În doar trei luni, numărul firmelor cu depozite a scăzut cu 11.463 – de la 1.267.139 la 1.255.676.
Totodată, soldul total al depozitelor de economii ale persoanelor juridice s-a redus cu 89 de milioane de lei, indicând o scădere nu doar în volum, ci și în încrederea acordată sistemului bancar ca vehicul de conservare a capitalului, notează sursa citată.
Aceasta poate fi o expresie a unei neliniști crescânde în rândul populației, alimentată de incertitudini economice, lipsa de predictibilitate fiscală sau scăderea dobânzilor reale la depozite.
Explicațiile variază: inflația persistentă, incertitudinea fiscală, dar și tendința de a muta capitalul în investiții mai profitabile sau percepute ca mai sigure – cum ar fi imobiliarele sau activele digitale.