Magazinul «Bucureşti» a renăscut, după 30 de ani. A reînviat după ce a fost în moarte clinică de la Revoluţie

Minune în Centrul Istoric al Capitalei! Celebrul magazin „Bucureşti”, una dintre emblemele zonei 0 a Capitalei, a reînviat după ce a fost în moarte clinică de la Revoluţie. La 10 ani de când a fost cumpărată de doi olandezi, reporterii Click! au trecut pe lângă clădire, au zărit lumini şi au intrat să vadă ce se întâmplă în imobilul care a adăpostit până în 1989 unul dintre cele mai mari şi cunoscute centre comerciale din România.

Clădirea fostului magazin universal „Bucureşti” este situată la intersecţia dintre Bd. I.C Brătianu şi str. Lipscani. Aruncat pe făraşul falimentului de mătura intereselor, magazinul a devenit după Revoluţie un uriaş cu picioare de lut. Refăcută total, clădirea aspiră să primească din nou gloria pe care a pierdut-o. Ce s-a întâmplat cu această clădire emblematică şi pe cine am găsit înăuntru, vă spun reporterii Click! 

«Am păstrat urmele istoriei sale bogate»

Magazinul „Bucureşti” a fost construit în anul 1930. În 1948, clădirea a fost naţionalizată şi a devenit astfel Magazinul Universal Bucureşti. După 1989, activitatea centrului comercial a fost sistată, iar în 2003 fostul primar al Sectorului 5, controversatul Marian Vanghelie, a intrat în posesia pachetului majoritar al SC Bucureşti SA, proprietara spaţiului la acea dată.

În 2007, după mai mulţi ani de procese, Magazinul „Bucureşti” a fost retrocedat moştenitorilor familiei Bunescu, iar în decembrie 2013 a fost cumpărat de investitorii olandezi Gerard Heinen şi Johannes Jozefus Maria Baakman. Noii proprietari au luat clădirea părăsită şi ajunsă în stare avansată de degradare, în schimbul a peste 4 milioane de euro. Aceştia au refăcut imobilul şi au adăugat celor şase etaje de pe vremuri încă unul, retras. Lucrările au fost gata în 2020.  

„Magazinul a renăscut în acelaşi spaţiu ultracentral, dar adaptat standardelor actuale. Clădirea păstrează faţada de altădată, dar a fost modernizată pentru a se potrivi noului design, printre care copertina de la parter, axul central din sticlă la faţada principală şi vitrinele cu sticlă curbă, unice la vremea construcţiei. Imobilul poartă urmele istoriei sale bogate, având integrate elemente originale recuperate parţial în timpul demolărilor, cum sunt pişcoturile de pardoseală, diferite elemente metalice ornamentale de la vitrinele curbe şi elemente de marmură”, ne-a spus, în exclusivitate pentru Click!, Radu Moldoveanu, reprezentantul proprietarilor. Acesta ne-a spus că închirierea spaţiului a fost dificilă deoarece pandemia a făcut să nu se mai caute magazinele de mari dimensiuni. Aşa că de abia la sfârşitul săptămânii trecute s-a găsit în sfârşit primul chiriaş serios şi toate etajele, cu excepţia ultimelor două, au devenit parte a Festivalului „RADAR”.  Peste 30 de proiecte ale celor mai buni specialişti digitali în domeniu au fost expuse în spaţiul generos al fostului magazin, pe locurile unde altădată se vindeau stofe, alimente sau haine. Chiar şi faţada magazinului a fost adusă în lumea SF, prin proiecţiile cu lasere speciale. 

Restaurant de lux pe locul fostului «împinge tava»

La ultimele două etaje ale Magazinului „Bucureşti” este acum un chiriaş permanent. Este vorba de un restaurant de lux: „Naive”. „Avem 450 de locuri şi suntem un loc unde vrem să arătăm oamenilor că nu sunt Naivi cei care cred că bucătăria românească poate fi reinterpretată şi transformată în artă”, ne-a spus patronul Voicu Stegerean. 

Ce este Festivalul «RADAR»

Festivalul este la a patra ediţie şi este manifestarea numărul 1 în România dedicată proiectelor care îmbină tehnologia, realităţile virtuale şi realitatea augmentată. Aceasta din urmă reprezintă procesul prin care se face posibilă suprapunerea unei realităţi virtuale (conţinut digital) peste lumea reală, concretă, observată cu ochiul liber. „Avem proiecte pentru copii şi proiecte pentru adulţi. Noi ne dorim să deschidem ochii oamenilor şi aducem în faţa celor curioşi sau pasionaţi, experimente educaţionale şi arătăm ce se poate face cu şi prin tehnologie. Ceea ce am adus noi aici la festival este la nivelul manifestărilor similare din Londra, Berlin, Praga, Amsterdam, proiectele noastre nu sunt cu nimic mai prejos”, ne povesteşte Mădălina Ivaşcu, unul dintre fondatorii festivalului.