Modificările fiscale ne îngroapă sau ne salvează? Ce s-a schimbat faţă de varianta iniţială a proiectului

România fierbe din nou. Guvernul condus de Marcel Ciolacu urma ca ieri să-şi asume răspunderea în Parlament pentru modificările fiscale care vor intra în vigoare în viitorul apropiat. Cu o zi înainte de a face acest lucru însă, guvernanţii au modificat forma iniţială a măsurilor puse în dezbatere publică săptămâna trecută, stârnind un adevărat scandal. 

Cei de la adevarul.ro au trecut în revistă cele mai importante modificări apărute faţă de varianta iniţială a acestui proiect.

S-a renunţat la prevederea care stabilea un plafon de 2,5% din veniturile proprii pentru organizarea de concerte, spectacole şi festivaluri de către autorităţile locale.

Au fost eliminate accizele şi investiţiile la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.

Impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an şi de 3% dacă veniturile depăşesc această sumă. Guvernul a renunţat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de renta­bilitate trece de 30%.

Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Şi băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.

Scutirea de impozit în IT se menţine doar pentru venituri sub 10.000 lei brut şi se introduce plata CASS în agricultură, construcţii şi industria alimentară.

Reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acor­darea vou­cherelor de vacanţă de nivelul salariului şi limitarea nivelului sporurilor.

Se majorează acciza la alcool şi tutun, creşte TVA de la 5% la 9% pentru lo­cu­inţe, panouri fotovoltaice, iar pentru pro­du­­sele cu un conţinut ridicat de zahăr TVA creşte de la 9% la 19%.

Taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro şi maşinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.

Aviz negativ din partea CES

Consiliul Economic şi Social (CES), care are un caracter consultativ, a emis un aviz negativ pentru penultima formă a legii privind măsurile fiscale şi bugetare, pentru că ultima formă nici nu a mai fost înaintată. CES arată că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat“. Conform adevarul.ro, Consiliul susţine că nu e deloc un act normativ previzibil, din moment ce măsurile ar trebui puse în aplicare de la 1 ianuarie 2024, deci după 3 luni, nu 6 luni, atât cât prevede încă (pentru că Guvernul vrea să schimbe şi acest lucru printr-un OUG) Codul Fiscal. „Supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra societăţile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală“, mai arată CES. 

«Văd un impact pe inflaţie anul viitor»

De asemenea, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, susţine că impozitul pe cifra de afaceri şi reducerea facilităţilor la plata de TVA ar urma să aibă un efect devastator asupra inflaţiei, acesta fiind estimat la aproximativ 1-2 puncte procentuale, informează Adevărul. „Sunt pentru cotă unică aplicabilă tuturor şi nediscriminatoriu. O facilitate se aplică, dar se poate aplica pe termen limitat, îşi face efectul acea facilitate, apoi o reducem, o scoatem. Tot în acest sens de, să zicem echitate fiscală, este şi un studiu făcut anul trecut de către Consiliul Fiscal care chiar spunea că dacă am scoate aceste facilităţi ar veni la bugetul de stat undeva la 2% din PIB venituri suplimentare. N-am fi avut aceste probleme anul acesta, dacă am fi aplicat acele măsuri propuse de studiul respectiv. Referitor punctual la taxarea care se întâmplă acum, practic s-au pus impozite suplimentare pe companii. Deci practic Guvernul vrea mai mulţi bani şi ia acei bani de la consumator, de la populaţie prin mâna companiilor. În sensul că un impozit pe cifra de afaceri am putea spune e un TVA. TVA este un impozit pe cifra de afaceri. De asemenea, un impozit pe cifra de afaceri este de fapt un TVA pe steroizi. În ce sens? Cu cât lanţul de aprovizionare e mai mare, se adaugă câte 1% pe fiecare punct şi ajunge un preţ final la consumator cu mai mult de 1%. Din această cauză eu văd un impact pe inflaţie anul viitor, poate undeva între 1 şi 1,5, 2 puncte procentuale, care va veni atât din acest impozit pe cifra de afaceri, cât şi cumva din reducerea anumitor facilităţi cu privire la plata de TVA”, a subliniat Adrian Codirlaşu, la ediţia a IV-a a evenimentului Roinvest. 

Opoziţia atacă legea la CCR

 Liderul USR, Cătălin Drulă, a anunţat că formaţiunea sa va sesiza imediat CCR pe tema proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Iar în interiorul Coaliţiei sunt emoţii privind constituţionalitatea actului normativ. Una dintre măsurile cu posibile vicii de constituţionalitate este cea legată de adăugarea unei supraimpozitări a băncilor cu 1% din cifra de afaceri, asupra căreia i-ar fi avertizat inclusiv ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, pe colegii din Guvern. De asemenea, probleme sunt şi în cazul taxării profesiilor liberale şi a persoanelor fizice autorizate, unde „normele sunt contradictorii, imprecise, lipsite de predictibilitate şi de proporţionalitate“, după cum susţin surse de la vârful PNL pentru „Adevărul“.

Protest în fiecare zi de 25 a lunii

Reprezentanţii REPER au organizat luni prima manifestaţie de protest faţă de pachetul de măsuri fiscale, în numele antreprenorilor. Aceasta a avut loc în Piaţa Victoriei, într-un cadru restrâns, dar organizatorii speră să adune din ce în ce mai mulţi participanţi, pentru că protestul va avea loc lunar. Deputatul Cătălin Teniţă, organizatorul acestui protest, a precizat că vor exista, în fiecare zi de 25 ale fiecărei luni, atât în Piaţa Victoriei, cât şi în pieţe ale altor oraşe, acţiuni, iar cei interesaţi îşi pot aduce plângerile. „Pe data de 25 ale lunii, antreprenorii şi contabilii lor plătesc taxe. Şi în ziua aia te întrebi un singur lucru: <<Ce îţi dă statul la schimb pentru toţi banii ăia pe care îi plăteşti şi pe care îi foloseşti pentru serviciile publice, în teorie, dar în practică ajung la domnul Buzatu sau la alţi  „Buzaţi” de felul ăsta>>”, a explicat deputatul pentru Agerpres.