Cine sunt personalitățile pe care românii le-ar alege președinte, dar nu se regăsesc pe buletinul de vot. Fuego și Tzancă Uraganu, printre favoriți
În anul 2025, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, o parte semnificativă a electoratului român rămâne indecisă, potrivit sondajelor publicate încă din luna martie. Mulți alegători nu se regăsesc în oferta electorală actuală și își exprimă dezamăgirea că personalitățile în care ar avea încredere nu figurează pe listele de vot, scriu cei de la Adevărul.
O dezbatere intensă desfășurată pe platforma online Reddit a scos la iveală câteva dintre numele pe care românii le-ar prefera în cursa pentru Cotroceni, dacă ar avea această posibilitate. În fruntea preferințelor se regăsesc Ilie Bolojan, Laura Codruța Kovesi și Theodor Paleologu, nume considerate de mulți ca fiind sinonime cu competența, seriozitatea și capacitatea de a reprezenta România la nivel internațional.
De la Ilie Bolojan la Tzancă Uraganu și Fuego
Printre propunerile formulate de utilizatori apar atât politicieni sau foști magistrați respectați, cât și personaje din zona artistică sau mediatică. Astfel, pe lângă Bolojan, Kovesi și Paleologu, au fost menționați Tzancă Uraganu și Fuego. De altfel, unii utilizatori cred că popularitatea unor artiști ar putea chiar să-i propulseze în turul doi, pe fondul unui electorat din ce în ce mai puțin interesat de competența administrativă și mai receptiv la carisma mediatică.
De asemenea, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, este adusă în discuție ca un exemplu de lider politic admirat, în ciuda faptului că, din rațiuni legale, nu poate candida în România.
O bună parte a discuției s-a concentrat pe nemulțumirile legate de partidele tradiționale, în special PNL și PSD. Mulți comentatori au subliniat faptul că PNL, deși adesea perceput ca „mai curat” decât PSD, își păstrează această imagine mai degrabă prin comparație decât prin merite proprii. Totodată, au fost evidențiate strategiile de imagine și manipulările mediatice, care pot influența masiv percepția publică asupra candidaților.
În acest context, Ilie Bolojan este văzut ca o excepție pozitivă, fiind creditat cu rezultate concrete în administrația publică locală. Chiar și așa, unii utilizatori au remarcat că lipsa carismei și dificultatea de a vorbi în public ar putea constitui un obstacol serios într-o campanie națională.
„Clasa politică e imaginea societății”
Un alt fir roșu al dezbaterii a fost ideea că liderii politici nu sunt altceva decât o reflectare fidelă a societății românești. Într-o țară unde analfabetismul funcțional și dezinteresul civic sunt larg răspândite, mulți consideră că este nerealist să speri în apariția unui președinte remarcabil prin inteligență, cultură și integritate.
Pe de altă parte, unii participanți au amintit exemple de candidați „intelectuali” care au reușit să câștige alegeri, cum ar fi Klaus Iohannis sau Nicușor Dan, sugerând că percepția de competență intelectuală rămâne, totuși, un avantaj major într-o campanie electorală.
În final, un utilizator a imaginat un candidat ideal alcătuit din trăsături împrumutate de la mai multe personalități publice: simțul dialogului al lui Andrei Pleșu, agerimea critică a lui Cristian Tudor Popescu, ironia lui Radu Paraschivescu, raționalismul creștin al lui Horia-Roman Patapievici și luciditatea istorică a lui Lucian Boia. O construcție utopică, dar revelatoare pentru așteptările nerealiste ale unei părți a societății față de liderii săi.
În concluzie, alegerile prezidențiale din 2025 par să fie marcate nu doar de o criză de lideri credibili, ci și de o ruptură tot mai adâncă între așteptările electoratului și realitatea politică românească.