Primul pandantiv de aur românesc are 6.000 de ani și a fost descoperit într-o locuință incendiată | FOTO

Un mic pandantiv din aur, vechi de aproape 6000 de ani, spune o poveste rară despre începuturile metalurgiei pe teritoriul României. Descoperit într-o locuință incendiată a unei comunități gumelnițene din Teleorman, obiectul este asociat cu practici simbolice și rituale. Prin forma sa, se presupune că s-a încercat reprezentarea corpului uman, într-o epocă în care aurul avea o valoare mai degrabă sacră decât decorativă.

Raritatea și contextul arheologic transformă piesa într-un reper pentru înțelegerea civilizațiilor eneolitice. Pandantivul poate fi văzut astăzi în Tezaurul Istoric al Muzeului Național de Istorie a României.

O descoperire rară din aur, veche de șase milenii

Pandantivul de la Vitănești a fost descoperit în anul 2008, în timpul cercetărilor arheologice desfășurate la situl eneolitic gumelnițean Vitănești–Măgurice. Echipa de specialiști lucra deja de 15 ani pe acest șantier, iar descoperirea micii piese din aur a reprezentat un moment de referință.

Artefactul datează din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. și este considerat unul dintre cele mai vechi obiecte din aur cunoscute pe teritoriul României, scrie Historia.

Pandantivul are o formă aproximativ discoidală, cu o prelungire trapezoidală în partea superioară, prevăzută cu două perforații circulare pentru prindere. A fost realizat din foițe subțiri de aur, suprapuse și prelucrate prin batere la rece, o tehnică ce indică un nivel ridicat de măiestrie.

Marginile ușor îndoite și fisurile fine de pe suprafață sunt indicii ale unui proces tehnologic utilizat. Piesa are 24,73 mm lungime, 21,21 mm lățime, o grosime de doar 0,21 mm și cântărește 1,4 grame.

Contextul descoperirii este deosebit: pandantivul a fost găsit în zona de distrugere a unei locuințe incendiate, aparținând ultimului nivel de locuire al așezării gumelnițene, în apropierea unui vas antropomorf.

Asocierea amintește de celebra descoperire de la Vidra, unde un pandantiv de aur a fost identificat lângă „Zeița de la Vidra”, sugerând posibile semnificații rituale.

Aurul în cultura Gumelnița

Artefactul de la Vitănești face parte din categoria reprezentărilor antropomorfe din aur, interpretate de specialiști ca simboluri schematizate ale siluetei umane.

Astfel de piese sunt extrem de rare și au fost identificate în câteva așezări și necropole gumelnițene, precum Sultana, Gumelnița, Vărăști sau Vidra, dar și în situri de la sud de Dunăre, inclusiv în necropolele de la Varna și Durankulak. Răspândirea lor indică un rol social și simbolic important în comunitățile eneolitice din regiune.

Prelucrarea aurului, alături de utilizarea cuprului, osului, cornului și silexului, precum și de tehnici decorative sofisticate, reflectă nivelul tehnologic avansat al culturii Gumelnița. Așezarea de tip tell de la Vitănești–Măgurice, cercetată sistematic din 1993, a oferit numeroase artefacte excepționale, prezentate ulterior în expoziții naționale și internaționale. Pandantivul din aur rămâne una dintre cele mai valoroase mărturii ale acestei civilizații înfloritoare de la Dunărea de Jos.