România primește despăgubiri pentru tezaurul dacic furat în Olanda. Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările din aur rămân dispărute

23 iulie 2025 17:27 Național

România se pregătește să încaseze 5,7 milioane de euro ca despăgubire pentru furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents, Olanda, incident petrecut în luna ianuarie 2025.

Coiful de la Coţofeneşti și trei brățări-spirală din aur, parte a patrimoniului național românesc, au fost furate în urma unui jaf spectaculos, iar până în prezent, piesele rămân de negăsit.

Bani în lipsa artefactelor

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a anunțat oficial că procedurile legale pentru acordarea despăgubirilor au fost deja inițiate. Suma de 5.700.000 de euro reprezintă valoarea totală asigurată prin polița semnată înainte de trimiterea artefactelor în Olanda. Plata urmează să fie efectuată de compania de asigurări, în baza responsabilităților asumate contractual.

„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului [...] se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații”, a transmis MNIR, potrivit Antena 3 CNN.

După finalizarea procesului, banii vor fi transferați într-un cont al MNIR, în calitate de asigurat, iar ulterior vor ajunge într-un cont special gestionat de Ministerul Finanțelor.

Vezi și:

Furtul coifului de la Coțăfenești: Suspecții au fugit cu un Peugeot galben strălucitor

Cine este românca din Iași care a croșetat coiful de aur de la Coțofenești. Cu cât vinde obiectul inspirat de cel furat din Muzeul Drents

Răsturnare de situație: Coiful de la Coțofenești, furat la ordinul unor interlopi români? Declarația procurorului general Alex Florența

Cu toate acestea, autoritățile române subliniază că, în eventualitatea în care artefactele vor fi recuperate, România va fi obligată să returneze despăgubirea către compania de asigurări.

Jaful: explozibil, teorii conspiraționiste și anchete sub acoperire

Jaful a avut loc în luna ianuarie, în toiul nopții. Folosind explozibil, hoții au spart vitrinele în care se aflau piesele de aur trimise de România pentru o expoziție temporară. Imediat după furt, directorul MNIR a fost demis, decizia de a trimite obiecte atât de valoroase în afara țării fiind considerată o eroare de neiertat.

Inițial, presa olandeză și unele surse din anchetă au speculat că jaful ar fi fost orchestrat de mafia românească, cu scopul de a negocia eliberarea unui deținut periculos. Obiectele furate ar fi fost folosite ca monedă de schimb. Însă procurorii olandezi au exclus ulterior această variantă, deși investigațiile continuă intens.

Pentru a descoperi soarta pieselor, anchetatorii olandezi au recurs la investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă. Aceștia au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți, oferindu-i 500.000 de euro, un telefon mobil și ulterior încă 5.000 de euro pentru detalii suplimentare.

Acesta ar fi afirmat că artefactele nu au fost topite și că „încă există”, dar nu cunoaște locația exactă. Într-o ultimă tentativă, anchetatorii i-au oferit 400.000 de euro pentru a le recupera, însă suspectul a refuzat, considerând suma prea mică pentru valoarea reală a pieselor.

Coiful de la Coţofeneşti este una dintre cele mai valoroase descoperiri arheologice ale României, datând din secolul IV î.Hr., decorat cu scene mitologice și simboluri ritualice. Alături de el, cele trei brățări spiralate din aur făceau parte dintr-un tezaur unic, reprezentând puterea și prestigiul elitelor dacice.