Satul din România care stă pe aur. Au fost descoperite 53 de kg de aur

Mai puţin de 100 de oameni locuiesc în satul Ruda Brad, din Hunedoara, numit în trecut şi Musariu sau Ruda Musariu, locul unora dintre cele mai bogate zăcăminte de aur nativ din Europa, scrie adevarul.ro. Minele de aur din zona Bradului (Munţii Metaliferi) au fost închise în anii 2000, iar satul care în trecut avea circa 600 de locuitori s-a depopulat treptat.

„Minele de aur au fost exploatate aici din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar localnicii au lucrat, în general, în minerit sau au avut locuri de muncă asociate activităţii miniere. În anii interbelici, societatea minieră Mica din Brad a construit aici mai multe clădiri pentru familiile de mineri, un sediu al minei, o clădire folosită ca teatru şi cămin, băi pentru mineri. Aici a fost şi o închisoare, din care deţinuţii erau scoşi la muncă, sub pază”, a povestit, pentru adevarul.ro, Mircea Pleşa, unul dintre puţinii săteni rămaşi aici.

Clădirile de epocă din satul Ruda Brad

Vechiul cinematograf din satul Ruda datează de peste un secol şi se numără printre clădirile cu arhitectură deosebită din zona minieră. Aici funcţiona în trecut şi o bibliotecă, iar reprezentaţiile artistice aveau loc frecvent.

În apropierea satului, o clădire mai veche decât fostul cinematograf atrage privirile călătorilor.

Zidită din piatră, dar ascunsă în prezent în pădure, vechea biserică de pe Valea Musariului a fost ridicată în urmă cu peste un secol de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli.

Drumul localnicilor spre vechile mine de aur trecea pe la biserică, iar în vecinătatea ei se află fostele galerii miniere Zdrahonţ şi Ruda 12 Apostoli, exploatate din secolul al XIX-lea.

În aceeaşi zonă s-a păstrat şi una dintre cele mai vechi galerii miniere din România: galeria Treptele Romane, înfiinţată în secolul al II-lea şi refolosită şi în secolul al XIX-lea ca intrare în adâncurile pământului, unde se aflau bogatele filoane de aur pur.

Foştii mineri regretă viaţa lângă minele de aur

În satul Ruda Brad din Hunedoara, multe dintre gospodării nu mai sunt locuite. Unele case au ajuns în pragul ruinării. Pentru unii localnici, minele de aur din Munţii Metaliferi au reprezentat şansa la o nouă viaţă.

„Am venit aici din Moldova, din zona Vasluiului, la fel ca şi alte familii stabilite aici în anii de comunism. Acolo terenurile au fost colectivizate şi noi nu am rămas cu mai nimic, cu câţiva metri de pământ în jurul casei. Au venit unii după alţii să muncim aici, în minele de aur, iar mulţi nu au mai plecat, până în anii 2000, când minele şi-au închis porţile, iar oamenii au luat ordonanţele şi au rămas fără locuri de muncă. Lucram opt ore, apoi beam o bere, citeam un ziar şi ne relaxam. Acum, din vechile mine nu a mai rămas aproape nimic”, spune Constantin Ochean, un fost miner.

În satul Ruda Brad din Hunedoara pădurile ascund ruine ale fostelor exploatări miniere, guri de mină blindate, construcţii de beton, dar şi numeroase guri de aerisire, adevărate capcane pentru cei care nu cunosc zona. Aici, oamenii şi animalele riscă să se prăbuşească în gol, zeci de metri!

Bulgărele uriaş de aur

Câmpul minier Barza se întindea pe circa 80 de kilometri pătraţi în Munţii Metaliferi, mărginiţi de Valea Crişului Alb din Hunedoara. La Musariu, „perla” câmpului aurifer Barza, filoanele de aur se întindeau pe distanţe de sute de metri, iar muncitorii au descoperit adesea bulgări uriaşi de aur.

„Aici, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean” (2015).

Minele de aur din perimetrul Barza au produs în secolul XX peste 200 de tone de aur, pe lângă cantităţile mari de argint, cupru şi alte metale valoroase.