Secretele din spatele operelor lui Brâncuși. Ce ascund Coloana Infinitului, Masa Tăcerii sau Poarta Sărutului: „Voi nu știți ce vă las eu aici”

Cu siguranță cei mai mulți cunosc cu desăvârșire numele de Constantin Brâncuși, drept unul dintre cei mai mari sculptori ai vremurilor. Și-a lăsat amprenta peste generații întregi și asta datorită unui talent deosebit. Și cum se spune că fiecare artist dă naștere operelor sale din emoție pură, ce ascund operele lui Brâncuși?

Toți cunosc citatul brâncușian legat de cele trei mega-sculpturi din centrul orașul Târgu-Jiu: „Voi nu știți ce vă las eu vouă aici”. Și poate este adevărat, nu mulți știu ce este ascuns în spatele operelor sale. Asta pentru că aritmetica ascunsă de Brâncuși poate arunca o nouă lumină asupra celebrului ansamblu arhitectural.

Astfel: Masa Tăcerii e înaltă de 0.45 + 0.45 metri = 0.9 metri, Poarta Sărutului de 5.13 metri și Coloana Infinitului de 29.35 metri. Pătratul lui 5.13 este egal cu produsul dintre 0.9 și 29.35. Cu alte cuvinte, ținând cont de înălțimea acestor opere de artă, rapoartele matematice Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, sunt identice.

Este foarte puțin probabil ca aceasta să fie o simplă coincidență până la nivel de zecimi, lăsând doar posibilitatea ca Brâncuși să fi urmăritt această ecuație, dar să nu o facă publică.

„Brâncuși își face de pe acum o filosofie de viață din derutarea oamenilor, pentru a înțelege el din ce material sunt făcuți”, atenționează Moni Stănilă, în cartea „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare”, unde îl surprinde pe maestrul de la Hobița ca pe un om hâtru, căruia îi plăcea să joace renghiuri.

Secretele din spatele operelor lui Brâncuși

Constantin Brâncuși, care s-a mutat la Paris, a fost aproape de izvorul mecanicii cuantice. Așa că nu este de mirare că cele trei mega-sculpturi din centrul orașul Târgu-Jiu să fie privite ca o uriașă machetă a legendarului micro-experiment lansat de fizicianul Thomas Young, dar fundamentat de ducele francez Louise de Broglie, contemporan cu Brâncuși.

Privită ca o succesiune unduitoare de „mărgele” îndreptate spre soarele luminos, Coloana Infinitului poate reprezenta fotonul. Pe lângă sugestia de traiectorie, forma Coloanei formată din „mărgele” cuprinde și aspectul unduitor, adică tocmai ceea ce Louise de Broglie postula la baza fizicii cuantice.

Poarta Sărutului reprezintă fanta dublă din experimentul lui Thomas Young, porțile prin care o bucată de materie sau un foton trebuie să treacă pentru a-și dezvălui caracterul ondulatoriu. Masa Tăcerii e imaginea descompunerii, a „franjării” micro-particulei la misterioasa trecere prin fanta dublă. Aceasta în condițiile în care e notoriu în mecanica cuantică faptul că micro-particula trecută prin două fante se va „îmbucătăți”, foarte straniu, dar obligatoriu. Astfel, pare că sugerează o viziune, la scară uriașă, a structurii atomului.

„Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor. Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini”, explica Brâncuși efortul său de a atinge granițele micro-materiei.