Trenul Muntenia, zis „Eternitatea”, povestea de groază a unei curse care începe la Budapesta și se termină cândva la București

Trenul internațional Muntenia, care leagă Budapesta de București, a devenit un exemplu elocvent de disfuncționalitate feroviară. Întârzierile sunt zilnice și consistente, iar sosirea la timp în Gara de Nord pare un obiectiv imposibil. În ultimele 50 de zile, trenul nu a ajuns nici măcar o dată conform graficului. Povestea acestor călătorii întârziate începe în Budapesta și se continuă în România.

Pasagerii au botezat trenul Muntenia „Eternitatea” pentru că, spun ei, știi când pleci, dar niciodată când ajungi. 

O călătorie care pare nesfârșită

Trenul IRN 79 Muntenia parcurge o distanță totală de 845 de kilometri, din care aproape 250 pe teritoriul Ungariei și 607 în România. În teorie, călătoria ar trebui să dureze aproximativ 16 ore, cu trei ore și jumătate pe rețeaua MÁV și peste 13 ore pe infrastructura CFR. În practică, realitatea este complet diferită.

În ultimele 50 de zile, trenul nu a ajuns niciodată la timp în București Nord. Cea mai mică întârziere a fost de 14 minute, pe 8 decembrie, urmată de o întârziere minimă de 56 de minute. De regulă, Muntenia ajunge cu una până la trei ore mai târziu decât ora din livret.

Un exemplu relevant este cursa din 9 ianuarie, când trenul a ajuns la destinație după 26 de ore, în urma defectării a două locomotive, despre care a detaliat Club Feroviar.  

Garnitura intrase deja în România cu o întârziere de 78 de minute, iar situația s-a agravat rapid din cauza imposibilității de a trimite la timp o locomotivă de ajutor.

Întârzieri cronice pe rețeaua maghiară

Primele probleme apar imediat după plecarea din Budapest Keleti, pe tronsonul către Ferencváros.

Întârzierile continuă între Szolnok și Békéscsaba, apoi pe segmentul Békéscsaba–Lőkösháza, detaliază Club Feroviar.

La intrarea în România, la Curtici, se mai pierd zeci de minute pentru procedurile de predare a trenului, schimbul de documente, probele tehnice și schimbarea locomotivei.

Pe rețeaua maghiară, întârzierile sunt cauzate exclusiv de MÁV. Restricțiile de viteză, lucrările la infrastructură și lipsa locomotivelor pentru trenurile internaționale afectează constant circulația.

În plus, maghiarii tratează trenul Muntenia cu prioritate scăzută, fiind un tren internațional care nu intră în categoriile de mare viteză sau premium, motiv pentru care este frecvent tras pe linie moartă în favoarea trenurilor interne sau de marfă.

România, unde întârzierile se adună

După intrarea în țară, situația nu se îmbunătățește. Din contră, întârzierile cresc pe Magistrala 100, în sudul României. Lucrările de modernizare dintre Arad și Caransebeș, intervențiile de tip Quick Wins și problemele de infrastructură, inclusiv la Viaductul Cârcea, impun restricții severe de viteză și circulația pe porțiuni lungi cu linie simplă.

Orice incident tehnic amplifică rapid decalajul. Defectarea locomotivei ELASMO 007, modernizată recent la Reloc Craiova, a demonstrat cât de fragil este întregul sistem.

În aceste condiții, nu este surprinzător că Muntenia ajunge adesea în București aproape simultan cu trenul Ister, care pleacă din Budapesta cu patru ore mai târziu.

Pentru pasageri, diferența de orar devine irelevantă. Pleci mai devreme, petreci mai mult timp în tren și ajungi aproape la aceeași oră.