Războiul din Iran și fluctuațiile pieței petrolului au scăzut prețul metalelor prețioase. De ce românii continuă să investească în aur
Conflictul recent din Iran a generat efecte paradoxale pe piețele globale ale materiilor prime. În timp ce petrolul a înregistrat o creștere puternică a prețului, aurul și argintul, considerate tradițional refugii sigure în perioade de tensiuni geopolitice, au scăzut semnificativ în ultimele săptămâni.
Potrivit analistului Bogdan Maioreanu de la eToro, „elementul care leagă aceste trei mărfuri este inflația, iar aceasta prezintă o imagine mai nuanțată decât simpla poveste conform căreia războiul înseamnă prețuri mai mari”. Practic, instabilitatea geopolitică nu mai produce automat creșteri pentru metalele prețioase, ci determină reacții complexe pe piață.
Petrolul și criza energetică: motorul inflației
Petrolul Brent a urcat inițial la peste 110 dolari pe baril, impulsionat de închiderea Strâmtorii Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare. Evenimente precum atacurile asupra infrastructurii din Golf sau oprirea producției de GNL în Qatar au creat o presiune globală asupra aprovizionării. Chiar dacă ulterior prețul s-a corectat la aproximativ 101 dolari, nivelul rămâne ridicat, menținând inflația globală la cote înalte.
Această criză energetică are implicații directe asupra aurului: prețurile ridicate ale petrolului sporesc inflația, ceea ce determină băncile centrale să mențină dobânzile la niveluri mai ridicate, reducând atractivitatea activelor fără randament precum aurul și argintul.
Aurul: între scăderi temporare și perspective pe termen lung
Prețul aurului a fost volatil după izbucnirea conflictului. După un salt de 5,2% în primele zile ale crizei, aurul s-a prăbușit ulterior la 4.135 dolari pe uncie, ștergând câștigurile obținute. Argintul a pierdut aproape 20% în aceeași perioadă. Aceste fluctuații reflectă nu doar instabilitatea geopolitică, ci și creșterea ratelor dobânzilor și vânzările forțate de pe piețele globale.
Victor Dima, manager de Trezorerie la Tavex România, explică: „Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”.
Românii investesc în aur chiar și în contextul global dificil
Contrar tendințelor internaționale, cererea pentru aur în România rămâne ridicată. Investitorii locali nu se grăbesc să vândă, ci profită de nivelurile mai scăzute ale prețului pentru a-și crește expunerea. Această strategie de consolidare reflectă o cultură de investiții prudente, orientată pe termen lung, și o percepție că aurul rămâne un refugiu sigur în perioadele de incertitudine economică.
Cotațiile au urcat de la 609 lei/gram pe 23 martie la 643 lei/gram pe 25 martie, arătând o tendință clară de revenire. România se află astfel pe locul trei în Europa în ceea ce privește deținerile de aur, semn că apetitul pentru investiții în metale prețioase este în continuă creștere.
Factorii care mențin aurul atractiv pentru investitori
- Protecție împotriva inflației – Aurul rămâne un activ de refugiu atunci când costurile globale cresc.
- Diversificarea portofoliului – Investitorii evită concentrarea riscului în acțiuni sau obligațiuni.
- Perspective pe termen lung – În ciuda scăderilor recente, trendul ascendent pe termen lung al aurului rămâne susținut de achizițiile băncilor centrale.
- Stabilitate în crize – Conflictele geopolitice, precum cel din Orientul Mijlociu, sporesc interesul pentru active sigure.
Citește articolul integral AICI.