5 lucruri pe care să nu le faci niciodată după cină dacă vrei să scazi colesterolul. Medicii explică ce greșeli îți afectează inima

Colesterolul ridicat este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate asociate cu stilul de viață modern, iar mulți oameni cred că totul se rezumă doar la ceea ce mănâncă în timpul zilei. Specialiștii spun însă că și obiceiurile de după cină pot influența semnificativ valorile colesterolului și sănătatea inimii.

De la statul pe canapea imediat după masă până la gustările târzii sau stresul acumulat înainte de culcare, anumite rutine aparent banale pot sabota eforturile de a reduce colesterolul „rău” LDL și trigliceridele.

Experții în cardiologie și nutriție explică ce greșeli ar trebui evitate seara și ce schimbări simple pot ajuta organismul să gestioneze mai bine grăsimile din sânge.

Sedentarismul după cină poate afecta colesterolul

Mulți oameni își petrec serile pe canapea, în fața televizorului, imediat după masă. Medicii avertizează însă că lipsa mișcării după cină poate contribui la agravarea problemelor metabolice.

Studiile arată că un stil de viață sedentar favorizează rezistența la insulină, creșterea grăsimii abdominale și scăderea colesterolului bun HDL. În timp, aceste efecte pot duce la creșterea trigliceridelor și a colesterolului non-HDL.

Cardiologul Sergiu Darabant, de la Miami Cardiac & Vascular Institute, recomandă plimbările ușoare după cină.

„Mersul pe jos după masă, mai ales seara, poate reduce nivelul trigliceridelor după masă și îmbunătățește metabolismul grăsimilor pe timpul nopții”, explică medicul, citat de eatingweell.com.

Practic, o simplă plimbare de 20-30 de minute poate ajuta organismul să proceseze mai eficient grăsimile și să susțină sănătatea cardiovasculară.

Paharul de alcool „de relaxare” poate face mai mult rău decât bine

Pentru multe persoane, un pahar de vin sau altă băutură alcoolică pare metoda perfectă de relaxare după o zi obositoare. Specialiștii avertizează însă că acest obicei poate influența negativ colesterolul și sănătatea ficatului.

Nutriționista Michelle Routhenstein spune că alcoolul poate crește trigliceridele și poate suprasolicita ficatul.

„Alcoolul poate crește trigliceridele și poate afecta ficatul, ceea ce duce la valori mai mari ale colesterolului și la risc crescut de ficat gras, afecțiune asociată și cu bolile cardiovasculare”, explică specialistul.

Chiar dacă unele studii au sugerat în trecut că un consum moderat de alcool ar putea avea anumite beneficii, recomandările actuale pentru sănătatea inimii descurajează consumul de alcool.

Mesele târzii afectează metabolismul grăsimilor

Un alt obicei care poate influența colesterolul este mâncatul aproape de ora de culcare.

Potrivit specialiștilor, organismul metabolizează mai greu grăsimile în timpul nopții. Seara, metabolismul este orientat mai mult spre depozitare decât spre arderea caloriilor.

„Mâncatul prea aproape de ora de culcare poate agrava glicemia și trigliceridele după masă”, spune Michelle Routhenstein.

În plus, mesele târzii sunt asociate frecvent cu alimente bogate în zahăr, grăsimi și calorii, ceea ce poate contribui la creșterea colesterolului și la perturbarea somnului.

Experții recomandă evitarea alimentelor cu cel puțin două-trei ore înainte de culcare.

Stresul înainte de somn influențează colesterolul

Stresul cronic nu afectează doar sănătatea psihică, ci și valorile colesterolului.

Specialiștii explică faptul că nivelurile ridicate de cortizol — hormonul stresului — pot determina ficatul să producă mai multe lipoproteine care conțin colesterol.

„Nivelurile ridicate de stres cresc cortizolul, ceea ce afectează negativ somnul și determină ficatul să producă mai mult colesterol”, explică Routhenstein.

Medicii recomandă introducerea unei rutine de relaxare înainte de somn:

• evitarea telefonului sau laptopului;
• cititul;
• exercițiile de respirație;
• muzica liniștitoare;
• meditația sau plimbările scurte.

Somnul insuficient poate influența direct colesterolul. Un studiu recent a arătat că adulții care dorm mai puțin de șase ore pe noapte au niveluri mai ridicate de particule LDL mici și dense, considerate mai periculoase pentru inimă.

Gustările de noapte pot crește colesterolul „rău”

Mulți oameni aleg seara chipsuri, biscuiți, popcorn sau dulciuri. Problema este că aceste produse conțin adesea cantități mari de grăsimi saturate și zahăr.

Grăsimile saturate cresc colesterolul LDL deoarece reduc capacitatea ficatului de a elimina colesterolul din sânge.

Cardiologul Sergiu Darabant recomandă înlocuirea gustărilor procesate cu variante mai sănătoase.

„Înlocuirea alimentelor precum înghețata sau brânzeturile grase cu nuci sau fructe poate contribui la reducerea colesterolului LDL”, spune specialistul.

Ce alte schimbări ajută la scăderea colesterolului

Pe lângă evitarea obiceiurilor nocive de seară, specialiștii recomandă și alte măsuri importante pentru sănătatea inimii.

Renunțarea la fumat

Fumatul este asociat cu scăderea colesterolului bun HDL și cu risc cardiovascular crescut. Renunțarea la țigări poate reduce inflamația și îmbunătăți sănătatea vaselor de sânge.

Dieta mediteraneană și alimentația sănătoasă

Nutriționiștii recomandă modele alimentare precum dieta mediteraneană sau dieta Portfolio, bazate pe:

• legume;
• fructe;
• leguminoase;
• pește;
• ulei de măsline;
• nuci;
• ovăz și cereale integrale.

Aceste alimente pot contribui la reducerea colesterolului LDL și la protejarea inimii.

Mișcare regulată

Activitatea fizică regulată ajută la reducerea colesterolului total și a colesterolului „rău”.

Experții recomandă:

• minimum 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână;
• mers alert;
• bicicletă;
• înot;
• plus două sesiuni de exerciții de forță.

Menținerea unei greutăți sănătoase

Chiar și scăderile moderate în greutate pot influența pozitiv valorile colesterolului și sănătatea cardiovasculară.

Gestionarea colesterolului nu depinde doar de ceea ce mănânci la prânz sau la micul dejun. Obiceiurile de după cină pot avea un impact major asupra metabolismului, trigliceridelor și sănătății inimii.

Mișcarea, mesele mai devreme, somnul de calitate și reducerea stresului sunt schimbări aparent mici, dar care pot face diferența pe termen lung.