Echilibrul intestinal, cheia sănătății. Mihaela Bilic recomandă trei alimente
Digestia dificilă, oboseala sau infecțiile repetate ar putea avea o cauză mai puțin vizibilă: disbioza, un dezechilibru la nivel intestinal.
Nutriționista Mihaela Bilic explică faptul că microbiota sau flora intestinală reprezintă ansamblul de bacterii, virusuri și alte microorganisme prezente în tubul digestiv.
„Compusă din 100.000 de miliarde de microorganisme din specii diferite, microbiota are o greutate de aproape 2 kilograme la un adult. Ea participă activ la digestie, are rol esențial în imunitate și influențează echilibrul sistemului nervos și endocrin”, afirmă Mihaela Bilic pe Facebook.
Disbioza, o problemă tot mai des întâlnită
Stresul, alimentația dezechilibrată, tratamentele cu antibiotice sau infecțiile repetate pot altera acest echilibru, provocând disbioza. Semnele sunt diverse: tulburări digestive cu balonare, diaree sau constipație, oboseală persistentă, infecții recidivante sau cronice și chiar afecțiuni ale pielii.
Alimentația joacă un rol cheie în menținerea sănătății intestinale. Mihaela Bilic subliniază că există trei categorii de nutrienți esențiali pentru microbiotă: probiotice, prebiotice și postbiotice. Probioticele sunt alimente fermentate, care conțin bacterii vii, cu rolul de a completa și regenera coloniile bacteriene din intestin. De la iaurt și lapte bătut, la drojdie, bere, murături și borș, tot ce este obținut prin fermentație conține lactobacili și bifidobacterii.
Potrivit Mihaelei Bilic, „Kefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte cu o concentrație de probiotice de 10 ori mai mare decât în iaurt: în iaurt avem 2-4 specii de bacterii și 1-5 miliarde de fermenți activi, în timp ce kefirul conține 20-40 specii de bacterii și 7-50 miliarde de fermenți activi.” Alte exemple notabile sunt varza murată, kimchi, miso și kombucha.
Mihaela Bilic: „Lintea și fasolea boabe conțin fibre solubile cu efect prebiotic”
Prebioticele sunt hrana de care are nevoie flora intestinală, în special fibrele și amidonul rezistent, care nu pot fi digerate de organism, dar ajung în colon și hrănesc bacteriile benefice. Nutriționista recomandă:
„Pastele făinoase, cartofii și orezul consumate după ce s-au răcit conțin amidon recristalizat care nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea și fasolea boabe conțin fibre solubile cu efect prebiotic, la fel ca pectinele din piersici, mere, caise sau legume precum morcov, dovlecel și cartof dulce. Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă, praz și banane verzi se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide, și au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin.”
Postbioticele sunt compușii activi care se formează în urma fermentării alimentelor prebiotice. Cel mai cunoscut este acidul butiric, care reglează permeabilitatea intestinului și reduce trecerea de toxine și bacterii nocive în sânge. Mihaela Bilic recomandă consumul de unt și grăsimi din produse lactate: „Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul dintre puținele alimente care conține butirat în mod natural.”
În concluzie, nutriționista propune un trio surprinzător pentru echilibrul intestinal: kefir, unt și banane verzi. Acesta combină probiotice, prebiotice și postbiotice, oferind suport complet pentru o digestie sănătoasă și o microbiotă echilibrată.