Mituri despre molarii de minte. Când trebuie să scoatem cu adevărat măseaua de minte?

Molarii de minte, cunoscuți în limbaj popular drept măsele de minte, apar, în general, între vârstele de 17 și 21 de ani. Se poate întâmpla și mai târziu, și, de cele mai multe ori, erup cu durere și inflamație.

Circulă multe preconcepții că aceste măsele nu au niciun rol benefic și că ar trebui extrase. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, ne spune dacă aceste convingeri sunt corecte și ne explică în ce situații este cu adevărat necesară extracția.

„Molarii de minte ne dau bătăi de cap de cele mai multe ori pentru că, atunci când erup, vin la pachet cu dureri și chiar inflamații și, de foarte multe ori, suntem nevoiți să îi scoatem. Extracțiile, mai ales dacă vorbim despre molarii incluși (care nu au erupt și se află sub gingie, în os), sunt mai laborioase și necesită, de obicei, programare la un medic specialist chirurg. Vindecarea post intervenție este mai anevoioasă, de durată, iar procedura costă mai mult”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.

Cum îngrijim măselele de minte dacă nu le scoatem? 

„În cazul în care molarii erup în cavitatea orală, au spațiu suficient și nu par să creeze presiune la nivelul dinților vecini, îi putem lăsa în pace. Un lucru important de reținut este însă faptul că trebuie să îi igienizăm corespunzător. Pentru că au o poziție greu accesibilă, de multe ori molarii de minte se cariază pentru că nu reușim să îi curățăm corect. Iată un mic secret în acest sens!

Ca să reușim să ajungem cu periuța până în spate de tot, la molarii de minte, ținem gura întredeschisă, nu deschisă larg și nicidecum forțat. Cu cât deschidem gura mai larg, cu atât limităm accesul la zona posterioară a cavității orale, pentru că punem în tensiune ligamentul pterigo mandibular, care conduce deschiderea gurii”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

Când trebuie să scoatem măseaua de minte?

„Dacă molarii de minte se află în erupție și sesizăm la nivelul dinților frontali, mai ales inferiori (incisivii mandibulari), că se „strâng” contactele interdentare sau, mai mult, dinții încep să se „strâmbe”, plecând unul în față, unul în spate, este un semnal destul de clar că e cazul să luăm în calcul extracția.

Neapărat să ne prezentăm la un consult stomatologic în vederea obținerii unei păreri avizate! Dacă, peste toate astea, se adaugă și un „accident de erupție”, adică momentul când ne umflăm din cauza molarului de minte, de obicei cu edem pe jumătate de față, deschiderea gurii e limitată (ligamentul pterigo mandibular intră și el în zona de inflamație), avem durere difuză pe care nu o putem localiza precis, atunci pașii sunt: consult la medicul stomatolog, prescriere antibiotic și programarea extracției după încheierea tratamentului antibiotic și antiinflamator”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.

Cum scoatem molarii de minte?

„În cazul în care avem molari de minte în cele patru zone, sus și jos, ca protocol, ei se scot „în pereche”: o dată partea stângă și o dată partea dreaptă (sus-jos), cu un interval de minimum două - trei săptămâni între cele două programări, pentru a facilita confortul masticator unilateral de fiecare dată. Mai simplu spus, ca să avem unde mânca. Se scot în pereche pentru că este mai simplu în acest sens. Pentru că, în loc de patru intervenții, vor fi doar două, iar pacientul nu va suferi dublu făcând extracții simultan pe aceeași parte (disconfortul există totuși indiferent de situație)”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

De ce nu trebuie să amânăm extracția, atunci când ea este recomandată?

„De ce am spus că se întâmplă des ca molarii de minte să ducă la înghesuirea dinților frontali la nivel mandibular? De cele mai multe ori, molarii de minte inferiori incluși/semiincluși au o poziție cu coroana orientată către molarul vecin (molarul 2) și forțează ieșirea. Astfel, ei exercită presiune pe dinții vecini și, asemenea unui joc de domino, efectul se duce în lanț.

Problema apare în zona frontală unde, dacă avem molarii bilaterali, presiunea devine similară unei „menghine”. Vor ceda astfel incisivii, dinți scurți și subțiri, ce sunt ușor de mutat. Atenție! Dacă nu mergem din timp la medic pentru extracție, cu cât se strâmbă mai mult cei din față, cu atât efectele sunt mai remanente. Extracția nu va realinia dinții deja strâmbi. Odată înghesuiți, aceștia vor rămâne așa. Singurul efect al extracțiilor este degajarea acelei presiuni și stoparea evoluției înghesuirii”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.

Molarii superiori, mai prietenoși. De ce îi scoatem totuși?

„Spre deosebire de molarii inferiori, cei superiori nu presupun în general extracții dificile și nici nu ne strâmbă dinții, pentru că poziția lor preferată este exact invers, cu coroana orientată spre exterior. Pe aceștia, de multe ori, îi scoatem pentru că, din lipsă de partener (molar inclus, molar lipsă), adică de contact dento dentar, ei își continuă erupția, iar, neopriți, ajung să ne zgârie în obraz sau gingie”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.

Când este nevoie de radiografie

„Dacă molarii sunt incluși, adică nu au erupt încă, este foarte relevant examenul radiologic pentru a orienta pacientul către cea mai bună decizie. În plus, fără radiografie, de multe ori este imposibil să putem ști dacă există sau nu molari de minte.

Este relevant, de asemenea, și planul de tratament al pacientului. De exemplu, un pacient care urmează un tratament ortodontic, cel mai probabil va fi nevoit să extragă molarii de minte pentru a evita probleme ulterioare.

Este foarte relevant și la ce vârstă descoperim molarii de minte, dacă au produs efecte, ce efecte au produs și ce poziție în raport cu structurile anatomice învecinate importante prezintă.

Spre exemplu, un pacient de peste 40 de ani, fără modificări date de molarii de minte, dar cu raport direct cu canalul mandibular confirmat tomografic, cel mai probabil va fi sfătuit să nu se lege la cap fără să îl doară pentru că e posibil ca dezavantajele extracției să depășească beneficiile. Întotdeauna, indiferent de ce avem de ales, este esențial să investim timp în alcătuirea balanței decizionale”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!