Pastila ieftină care ar putea proteja inima: „Contribuie la reducerea vâscozității sângelui”

Infarctul este o cauză de deces din ce în ce mai întâlnită în rândul populației, chiar și în rândul tinerilor. Din cauza aceasta, tot mai multe persoane caută metode de a preveni riscul bolilor de inimă.

Ar putea ajuta aspirina la prevenția bolilor de inimă? Ce spun experții

Bolile cardiace reprezintă principala cauză de deces în Statele Unite, fiind responsabile de aproximativ 1 din 3 decese pe an. Având în vedere miza atât de mare, este firesc ca oamenii să caute modalități de a-și reduce riscul. Aspirina este unul dintre cele mai cunoscute exemple, pentru că oamenii au auzit că poate fi utilizată în cazul unui posibil atac de cord, potrivit EatingWell.com.

Cu toate acestea, administrarea aspirinei nu echivalează cu practicarea exercițiilor fizice zilnice sau cu adoptarea unui regim alimentar sănătos pentru inimă în scop preventiv. Este un medicament care modifică modul în care sângele se coagulează, ceea ce poate fi util în anumite situații cardiovasculare și riscant în altele.

Rolul aspirinei în ceea ce privește afecțiunile cardiace

Rolul aspirinei în afecțiunile cardiace este legat de trombocite, celulele sanguine minuscule care ajută organismul să formeze cheaguri. Coagularea este importantă în cazul unei leziuni, dar în interiorul arterelor, formarea cheagurilor poate deveni periculoasă. Când placa din interiorul unei artere coronare se rupe, organismul poate reacționa prin formarea unui cheag în acel loc. Dacă cheagul blochează fluxul sanguin către inimă, acesta poate declanșa un infarct miocardic

Acest proces de coagulare este motivul pentru care aspirina poate face parte dintr-un plan de tratament al bolilor cardiace. „Se poate forma un cheag care să blocheze fluxul sanguin”, spune dr. Tariq Dayah. „Prin inhibarea trombocitelor, aspirina contribuie la reducerea vâscozității sângelui, diminuând riscul de închidere completă a arterei.”

Aspirina acționează prin inhibarea ireversibilă a enzimelor COX-1 din trombocite, ceea ce blochează producția de tromboxan A2, un compus care contribuie la activarea trombocitelor și le face mai predispuse să se aglomereze împreună.

De aceea, aspirina poate fi utilizată atunci când se suspectează un atac de cord. În acel moment, îngrijorarea este că s-ar putea forma deja un cheag care să limiteze fluxul sanguin printr-o arteră coronariană.

Ghidurile actuale indică faptul că, după activarea serviciilor medicale de urgență, personalul care acordă primul ajutor poate încuraja un adult conștient, care prezintă dureri toracice netraumatice, să mestece și să înghită aspirină. Această utilizare de urgență este diferită de administrarea zilnică a aspirinei în scop preventiv, care depinde de istoricul cardiovascular al persoanei și de riscul general de sângerare.

Poate fi aspirina noul medicament care previne infarctul?

Deși aspirina nu previne apariția bolilor cardiace, ea poate contribui la reducerea riscului de evenimente legate de formarea cheagurilor de sânge la persoanele care suferă deja de boli cardiovasculare.

De aceea, medicii pot recomanda administrarea zilnică de aspirină în doze mici după un infarct miocardic sau în urma diagnosticării aterosclerozei (acumulare semnificativă de plăci în artere).

Medicamentul nu tratează placa în sine, ci reduce probabilitatea ca trombocitele să formeze acel tip de cheag care poate bloca brusc fluxul sanguin și poate declanșa un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral

De aceea, cardiologii disting între utilizarea aspirinei în prevenția primară și cea secundară. Prevenția primară înseamnă încercarea de a preveni un prim infarct miocardic sau un prim accident vascular cerebral. Prevenția secundară înseamnă încercarea de a preveni un alt eveniment la o persoană care suferă deja de o boală cardiovasculară.

În cazul prevenției primare, beneficiul este adesea redus, deoarece aspirina acționează doar asupra coagulării, nu asupra procesului patologic de bază. „Depinde de riscul inițial”, spune dr. Heather Shenkman. „Aspirina poate provoca sângerări, iar noi vrem să ne asigurăm că beneficiile aspirinei depășesc riscul asociat administrării acesteia.”

Aspirina are un rol mai clar atunci când o persoană suferă deja de o boală cardiovasculară, deoarece riscul acesteia de a suferi un alt eveniment legat de formarea cheagurilor este mai mare.

„Persoanele cu boli cardiovasculare confirmate, cum ar fi un infarct miocardic anterior, stenturi coronariene, o intervenție chirurgicală de bypass anterioară, accident vascular cerebral sau AIT [atac ischemic tranzitoriu], boală arterială periferică și plăci coronariene semnificative cunoscute, vor beneficia substanțial de administrarea zilnică a 81 de miligrame de aspirină”, spune Dayah. „Riscul de a preveni un eveniment cardiovascular depășește riscul de sângerare.”

Cum poți preveni bolile cardiace

Aspirina poate reduce riscurile legate de formarea cheagurilor de sânge la unele persoane, dar nu abordează factorii cotidieni care pot contribui la apariția bolilor cardiace în timp. Pentru a reduce riscul, Dayah și Shenkman recomandă să vă concentrați asupra obiceiurilor de viață și a indicatorilor de sănătate care vă protejează vasele de sânge și inima înainte ca un eveniment major să aibă loc.

1.Informați-vă despre nivelul colesterolului LDL și despre riscul general. Colesterolul LDL („rău”) contribuie la acumularea plăcii în artere. Dacă nivelul colesterolului LDL este ridicat, medicul dumneavoastră vă poate ajuta să decideți dacă schimbările de stil de viață, medicația sau ambele ar putea fi de ajutor.

2.Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă. Recomandările nutriționale pun accentul pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, pește, produse lactate cu conținut redus de grăsimi și uleiuri nesaturate, limitând în același timp alimentele ultraprocesate, excesul de sodiu și zaharurile adăugate. Modelele alimentare de tip mediteranean și DASH se încadrează bine în aceste recomandări.

3.Rămâneți activi. Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți tensiunea arterială, sensibilitatea la insulină, nivelul colesterolului și funcția vasculară și este asociată cu un risc mai scăzut de boli cardiace. Începeți cu un program realist, apoi treceți treptat la exerciții aerobice și de rezistență mai constante.

4.Renunțați la fumat sau evitați-l. Fumatul afectează mucoasa arterelor și crește riscul de atac cerebral sau de cord. Pentru a te lăsa de fumat, începe treptat, nu brusc și caută ajutor specializat, pentru sfaturi și recomandări.

5. Asigurați-vă că aveți un somn suficient. Somnul insuficient poate crește tensiunea arterială și poate agrava starea de sănătate metabolică, ducând, în timp, la un risc crescut de boli cardiace.

De fapt, acest aspect este atât de important încât a fost inclus în lista „Life’s Essential 8” a Asociației Americane de Cardiologie, destinată prevenirii bolilor cardiace. Majoritatea adulților au nevoie de șapte până la nouă ore de somn pe noapte.10

6. Controlați-vă glicemia. Pe termen lung, glicemia crescută poate afecta vasele de sânge și poate crește riscul cardiovascular, în special la persoanele cu prediabet sau diabet. Țineți sub control glicemia prin teste regulate de A1C și prin adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, cum ar fi o dietă echilibrată, activitate fizică și administrarea medicamentelor, dacă acestea v-au fost prescrise de medic.