Sindromul impostorului. Ce este și cum se manifestă

"Dacă nu merit să fiu unde am ajuns?", "Dacă reușitele mele sunt doar rezultatul unor circumstanțe favorabile", "Dacă cei din jurul meu vor afla că sunt un ipocrit?", acestea sunt tipul de întrebări care apar frecvent în mintea unei persoane care se confruntă cu sindromul impostorului. 

Patentat în anul 1978 de către psihologii Pauline Rose Clance și Suzanne Imes, termenul de sindromul impostorului se referă la starea de anxietate sau neîncredere în sine pe care o resimte o persoană în urma subevaluarii repetate a propriilor reușite sau merite.

Mai mult decât atât, starea de neliniște este însoțită și de percepția greșită potrivit căreia toate succesele i se datorează unor factori favorabili externi, nu a eforturilor personale. 

Oamenii care sunt diagnosticați cu sindromul impostorului au tendința să pună sub semnul întrebării nivelul lor de intelect sau succesul de care au parte, mărturisește Dr. Sabrina Romanoff, psiholog clinician la Universitatea Yeshiva din New York, Statele Unite ale Americii. 

Sindromul impostorului se manifestă în contextele sociale, profesionale și educațioanale în care există un grad ridicat de competitivitate în cadrul colectivului. Cei care suferă de acest sindrom simt că nu se ridică la nivelul așteptărilor, iar modul în care rezolvă sarcinile nu este unul apreciat în totalitate de cei din jur. 

"Dacă ai sindromul impostorului te gândești constant la faptul că cei din jur vor descoperi că ești un ipocrit. Există șanse mari să îți subestimezi reușitele și să le atribui cauzelor externe favorabile", explică Romanoff. "În plus, în ciuda faptului că obții multe reușite, asta nu își aduce un plus de bucurie , ci contribuie în plus la scăderea stimei de sine", susține Romanoff, citată de Healtywomanorg.com

Acei oameni care se confruntă cu sindromul impostorului au standarde extrem de înalte și un perfecționism dus la extrem care le intensifică starea de anxietate pe care o experimentează frecvent.

Sindromul impostorului în formă gravă, netratat cu ajutorul unui psihoterapeut, se poate accentua și poate declanșa alte probleme și afecțiuni precum burnout, anxietate sau chiar depresie.  

Semnele clare care trădează sindromul impostorului 

• Tendința de a fi perfecționist în activitatea profesională
• Munca în exces, statul peste program în mod regulat, din proprie inițiativă
• Subestimarea propriilor reușite 
• Teama permanentă de eșec și critică
• Desconsiderarea laudelor și a complimentelor primite 
• Incapacitatea de a accepta criticile constructive