Dan Bittman, amintiri despre clipa când i-a luat locul regretatului Gabriel Cotabiță în Holograf: „Am fost întotdeauna a doua cea mai bună alegere"
Dan Bittman, una dintre cele mai emblematice voci ale rockului românesc, a vorbit deschis, într-un interviu pentru Viva!, despre momentul-cheie care i-a schimbat viața: înlocuirea lui Gabriel Cotabiță în trupa Holograf. Artistul a rememorat începuturile sale în trupă și impactul plecării regretatului Cotabiță asupra destinului formației.
Înlocuirea lui Gabriel Cotabiță
Întrebat despre trecerea de la Iris la Holograf, Dan Bittman a povestit:
„Eu am ajuns când Gabi Cotabiță nu avea viză pentru Rusia. Cineva, nu știu cine, îi pusese o «șopârlă» și aveau nevoie de un solist cu care să plece. Nu am putut să merg nici eu cu ei atunci, pentru că aveam școală și pierdeam cursurile, dar, în toamnă, Marti Popescu, fostul nostru basist, m-a sunat din nou împreună cu Edi Petroșel și mi-au spus: «Hai, hai, hai totuși să facem o super trupă!». Și așa s-a născut Holograf, cu Marti Popescu la bas, eu la voce, Edi Petroșel la baterie și Tino Furtună la clape”,
Artistul a mai adăugat cu umor: „Exact cum a zis și Andreea Esca într-un interviu, am fost întotdeauna «the second best choice» (a doua cea mai bună alegere). «The second best choice» a fost OK pentru mine”.
Dinamică și discuții în trupă
Dan Bittman a povestit și despre atmosfera din trupă la finalul anilor ’80 și începutul anilor ’90:
„Finele anilor 80 și anii 90 au fost cei mai spectaculoși ani ai trupei. În jurul nostru erau mereu femei frumoase și fane dedicate. După ce a venit Nuțu Olteanu în formație, au început discuțiile și micile scandaluri, dar acum privim totul cu umor”.
Legătura dintre membrii Holograf
Pe lângă succesul muzical, Bittman subliniază legătura profundă dintre membrii trupei:
„La Holograf suntem ca cinci frați. Suntem prieteni, suntem rude – Edi este nașul universal, le e naș tuturor copiilor noștri. După peste 40 de ani de conviețuire, ne știm chiar și obiceiurile cele mai intime. Cred că acesta este secretul pentru care am rămas împreună atât de mult timp: umorul, modestia și faptul că ne completăm reciproc, fără orgolii de lider”.