Secretul lui Mihail Sadoveanu. Care a fost, de fapt, numele lui real și de ce l-a ascuns
Mihail Sadoveanu a fost considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. S-a făcut remarcat datorită romanelor istorice și de aventuri pe care le-a scris în timpul vieții sale. Cu toate acestea, numele real al scriitorului nu este cel care l-a consacrat. Cum se nume, de fapt, Mihail Sadoveanu.
Mihail Sadoveanu nu a fost doar un scriitor, nuvelist, povestitor, academician și om politic român, ci și o adevărată personalitate în literatura română chiar și după 48 de ani de la moartea acestuia.
Cum s-a numit în copilărie Mihail Sadoveanu
Mihail Ursachi, alias Mihail Sadoveanu s-a născut pe data de 5 noiembrie 1980, în Pașcani, județul Iași, fiind primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu și al mamei sale, Profira Ursache. Părinții acestuia nu au fost niciodată căsătoriți, motiv pentru care scriitorul s-a numit Ursachi până în anul 1891, când tatăl lui l-a recunoscut și a preluat numele de Sadoveanu.
Copilăria lui Mihail Sadoveanu
Regretatul scriitor a absolvit școala primară la Pașcani, în anul 1887. A existat un profesor pe care Sadoveanu l-a admirat - Dl. Busuoic - acesta fiind persoana care l-a inspirat să scrie și colecția de vară „Domnul Trandafir”.
După terminarea școlii primare, Mihail Sadoveanu a făcut gimnaziul la „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni și “Liceul Național” din Iași. Acesta rămâne repetent un an din cauza expedițiilor în bălțile Șomuzului și la Nada Florilor, dar după moartea mamei sale decide să termine în fruntea promoției.
Operele scrise de Sadoveanu
Șoimii” (1904); “O istorie de demult” (1907); “Apa morților” (1911); “Neamul Șoimăreștilor” (1915); “Umbre” (1919); “Strada Lăpușneanu” (1921); “Oameni din lună “(1923); “Ți-aduci aminte” (1923); “Țara de dincolo de negură” (1926); “Dumbrava minunată” (1926); “Dimineți de iulie”. Stigletele (1927); “Împărăția apelor” (1928); “Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă” (1929); “Depărtări” (1931); “Creanga de aur” (1933); “Locul unde nu s-a întâmplat nimic” (1933); “Nopțile de Sânziene” (1934); “Viața lui Ștefan cel Mare”, biografie (1934); “Cuibul invaziilor” (1935); “Valea Frumoasei” (1938); “Frații Jderi” (1935-1942); “Divanul persian” (1940); “Anii de ucenicie” (1944); “Caleidoscop” (1946); “Nada Florilor” (1951); “Nicoară Potcoavă” (1952).