Faceți cunoștință cu Gabriela, sora Danei Săvuică: „Gabi avea mai mult curaj decât mine”
Pictorial-eveniment realizat de colegii noştri de la revista OK! Dana Săvuică (52 de ani) apare alături de sora sa mai mică, Gabriela (48 de ani), într-o serie de fotografii artistice. Sunt foarte diferite, dar complementare, şi, deşi pe una dintre ele o cunoaştem abia astăzi, ea n-a lipsit niciodată de lângă sora sa. Cu ocazia realizării acestui shooting, cele două au oferit un interviu în care au dezvăluit detalii interesante din viaţa de familie.
Unde ai ascuns-o pe Gabi până acum?
Dana: Nu am ascuns-o niciodată, ea s-a ascuns.
Gabriela: Timiditatea, ce să fac?!
Eşti înaltă şi suplă. Nu ţi-ai dorit să fii şi tu manechin?
Gabriela: Mă mai lua Dana pe la prezentările de modă, dar nu ştiam cum să fug mai repede de acolo. Mie nu-mi place să mă expun atât de mult.
Dar mergeai s-o vezi pe Dana, erai mândră de ea?
Gabriela: Bineînţeles. Era foarte ambiţioasă şi a făcut exact ce şi-a dorit. I-a plăcut moda de când era mică. Tundea păpuşile, mă tundea şi pe mine...
Dana: Ne machiam, făceam show...
Gabriela: Dana era fan ABBA şi, când ne jucam, ea era blonda - Agnetha, iar eu eram roşcata - Frida. Dansam şi cântam pe muzica lor şi îi invitam pe părinţi să ne vadă. Le puneam nişte scaune în faţă şi ei se uitau la „spectacolul” nostru. De mică, Dana era mai artistă şi voia să fie în centrul atenţiei. Şi uite-o unde este astăzi.
Ca soră mai mare, era genul bossy?
Gabriela: Avea grijă de mine, dar nu era bossy.
Dana: Te minte! Am fost bossy! Nu pentru că mi-ar fi dat motive, că Gabi era foarte cuminte, ci pentru că ai noştri îmi lăsaseră ca sarcină să am grijă de ea şi asta însemna să fiu uneori şi bossy...
Tu ce profesie ai, Gabriela?
Gabriela: Sunt jurist. Eu am ştiut din prima că vreau să fac Dreptul.
Dana: Tata ar fi vrut ca eu să ajung să lucrez în Comerţ Exterior, ea în Drept sau în Diplomaţie şi, cu limba engleză ştiută perfect, să încercăm să lucrăm în străinătate. Numai că eu mi-am dorit să merg spre ceva artistic... Când am aflat că e un casting la Casa de Modă Venus i-am cerut voie mamei să fiu model. Tata n-a ştiut decât în momentul în care am apărut prima oară în ziar, ţin minte şi acum titlul: „Fiica ambasadorului Săvuică e manechin”.
Zina Dumitrescu a văzut-o pe Gabriela?
Dana: Bineînţeles, m-a şi bătut la cap s-o aduc cu mine, dar i-am spus că nu vrea.
Gabriela: Am fost la vreo patru, cinci prezentări de modă, dar nu mă simţeam bine, nu eram eu.
Dana: Eu tot timpul am vrut s-o iau cu mine în emisiuni, am luat-o inclusiv la un casting ca să devină prezentator MTV şi a fugit.
Gabriela: E posibil să fi pierdut o grămadă de lucruri frumoase, dar nu sunt construită pentru acest gen de viaţă, fără libertatea de-a merge nestingherită pe stradă sau de-a ieşi din casă nearanjată.
Dar cred că erai la fel de curtată ca Dana.
Gabriela: Aveam prieteni, da.
Dana: Gabi avea mai mult curaj decât mine şi şi-a permis mai multă libertate...
Da, dar dintre voi două, tu ai ajuns în Playboy...
Dana: Trebuia cumva să mă revolt! (râde)
Tu nu ai făcut ochii mari când ai auzit?
Gabriela: Nu, mie chiar mi-a plăcut foarte mult ideea şi le-am spus tuturor prietenilor.
Dana: Pentru mine, atunci, a fost o strategie de marketing: că toată lumea va şti cine a fost prima româncă în Playboy; a fost un tribut adus corpului meu pe care mi l-am etalat pe scenă ca model; am făcut-o şi pentru a distruge prejudecăţile cu privire la femeia care ajunge la 30 de ani...
S-a inversat vreodată rolul între voi, să fie cea mică protectoarea?
Dana: Da, au fost şi astfel de situaţii. Când eram însărcinată, când am divorţat... Uite, după ce am născut, Gabriela mă ajuta cu Julie, pentru că eu eram încă model şi lucram destul de mult. O lăsam pe Julie cu Gabi de foarte multe ori...
V-aţi certat vreodată?
Dana: De contrazis, ne-am mai contrazis, ca fiecare, dar nu ne-am închis niciodată telefonul în nas sau să treacă câteva zile fără să ne vorbim. Suntem surori, prietene şi confidente. Întotdeauna am fost acolo una pentru cealaltă şi ne susţinem una pe alta ca mame, ca femei, pur şi simplu. Important e că între noi nu există răutate, invidie, competiţie şi asta provine şi din felul în care am fost crescute, că nu avem nimic de împărţit, de înjumătăţit.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
