Scarlatina: ce este, cum o tratezi și cum te protejezi
Scarlatina este o boală bacteriană foarte contagioasă, cauzată de Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A). Se manifestă în principal printr-o erupție cutanată (de culoare roșie, de aici vine și numele bolii), febră, durere în gât. Erupția este cauzată de toxina eliberată de bacterie. Scarlatina este mai frecventă la copiii cu vârsta între 5-15 ani. Dacă este lăsată netratată, scarlatina poate duce la complicații care afectează inima, rinichii. În acest articol, îți spunem ce trebuie să știi despre scarlatină: cum se manifestă, cum se tratează și cum poate fi prevenită.
Contagiozitatea scarlatinei
Bacteriile beta-hemolitice de grup A sunt foarte contagioase, pot fi răspândite prin intermediul:
- picăturilor rezultate din respirație (în urma vorbitului, râsului, tușitului, strănutului): acest tip de bacterii se află în nas și gât, de aceea pot fi răspândite atât de ușor;
- contactului direct cu suprafețele infectate;
- alimentelor care nu sunt manipulate în mod adecvat.
De cele mai multe ori, este nevoie de 2-5 zile pentru ca o persoană care a fost expusă la bacterii de grup A să se îmbolnăvească.
Important de știut
Unele persoane infectate pot să nu prezinte simptome sau să pară bolnave. Persoanele bolnave de scarlatină sunt mult mai contagioase decât cele care nu au simptome (1).
Erupția cutanată și febra sunt simptomele comune
Scarlatina este o infecție ușoară. Boala începe cu febră și durere în gât. De asemenea, înghițirea poate fi dureroasă. Alte simptome care pot apărea sunt:
- erupția cutanată: se estompează în decurs de aproximativ 7 zile. Pe măsură ce erupția cutanată se ameliorează, pielea se poate decoji în vârfurile degetelor și a zonei inghinale. Acest peeling poate dura până la câteva săptămâni.
- durere de gât.
- febră mare (peste 38°C.
- frisoane.
- formarea unei pelicule albe pe limbă.
- piele înroșită în cutele axilei, cotului, bustului.
- inflamarea glandelor gâtului.
- dureri de cap sau de corp.
- greață.
- vărsături.
- dureri abdominale.
Factorii de risc
Oricine poate face scarlatină, dar există câțiva factori care cresc riscul:
- vârsta: scarlatina este mai frecventă la copii cu vârsta între 5-15 ani decât la adulți. Sunt mai rare cazurile la copiii sub 3 ani. Adulții care dezvoltă boala au în general copii de vârstă școlară sau lucrează într-un mediu cu mulți copii.
- contactul cu o persoană bolnavă de scarlatină.
- aglomerația: școli, centre de zi, internate, facilități de instruire militară.
Diagnosticarea scarlatinei
Pentru că sunt multe boli care pot include o erupție cutanată, medicul trebuie să determine despre ce boală este vorba, în urma unui examen fizic și a unor teste:
- test de depistare rapidă: implică tamponarea gâtului și prelevarea probei. În cazul în care testul este pozitiv, se poate începe tratamentul cu antibiotice. Dacă testul este negativ dar există manifestări ale bolii, se face exudatul faringian.
- exudat faringian: recoltarea se face înainte de începerea tratamentului cu antibiotic. Rezultatul probei vine însă după 1-3 zile.
Tratamentul în scarlatină
Antibioticele sunt recomandate în cazul scarlatinei, pentru că acestea ajută la:
- ameliorarea simptomelor;
- reducerea perioadei de boală;
- reducerea contagiozității bolii;
- prevenirea dezvoltării complicațiilor (febra reumatică).
Persoana care a avut scarlatină se poate întoarce în colectivitate atunci când:
- nu mai are febră;
- a luat antibiotice cel puțin 12-24 de ore.
În ceea ce privește tratamentul cu antibiotice, este important de reținut că:
- antibioticele trebuie luate așa cum au fost prescrise de medic;
- nu trebuie stopat tratamentul chiar dacă pacientul se simte mai bine. Medicul este cel care poate decide renunțarea la tratament.
Se pot ameliora simptomele scarlatinei prin:
- consum de lichide reci;
- consum de alimente moi;
- administrare de analgezice în caz de temperatură (nu se administrează aspirină cipiilor sub 16 ani);
- folosirea unei loțiuni pe bază de calamină sau comprimate antihistaminice pentru a ușura senzația de mâncărime.
Complicațiile scarlatinei
Complicațiile pot apărea dacă o persoană are scarlatină. Se întâmplă acest lucru pentru că bacteriile se răspândesc ușor în alte părți ale corpului. Complicațiile pot include:
- abcese (buzunare de puroi) în jurul amigdalelor;
- inflamarea ganglionilor limfatici;
- infecții ale pielii;
- pneumonie (infecție pulmonară);
- febră reumatică (poate afecta inima, articulațiile, creierul și pielea);
- glomerulonefrita post-streptococică (boală renală);
- artrita (inflamație articulară) (3).
Tratamentul cu antibiotice poate preveni apariția acestor complicații și ajută la stoparea răspândirii bacteriilor de la persoana care are scarlatină la ceilalți.
Cum se poate preveni scarlatina
Nu există vaccin pentru a preveni scarlatina, iar boala se poate face de mai multe ori pe parcursul vieții. Există însă câteva măsuri care pot preveni scarlatina:
- spălarea pe mâini ori de câte ori este nevoie: este cel mai bun mod prin care se poate preveni scarlatina, mai ales după tuse, strănut sau înainte de a prepara alimentele sau de a mânca.
- acoperirea gurii și a nasului, în caz de tuse sau strănut.
- aruncarea la coș a batistelor de hârtie după ce au fost folosite.
- folosirea unui dezinfectant atunci când nu este posibilă spălarea pe mâini cu apă și săpun.
- spălarea ochelarilor, tacâmurilor sau farfuriilor după ce au fost atinse de o persoană infectată (2).
Important de reținut
- Scarlatina durează în jur de 1 săptămână. Este contagioasă până la 24 de ore după prima doză de antibiotice. Dacă pacientul nu este tratat cu antibiotice, poate răspândi infecția 2-3 săptămâni după dezvoltarea simptomelor.
- Pacientul se poate întoarce în colectivitate la 24 de ore după administrarea primei doze de antibiotice.
- Scarlatina poate fi o afecțiune gravă dar, datorită antibioticelor, este mai puțin frecventă și se poate trata mai ușor.
- Complicațiile scarlatinei sunt rare și pot apărea în timpul sau în săptămânile de după infecție.
Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:
(1) CDC, „Scarlet fever”, accesat în data de 25.04.2023: https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/scarlet-fever.html
(2) NHS, „How to avoid spreading scarlet fever”, accesat în data de 25.04.2023: https://www.nhs.uk/conditions/scarlet-fever/
(3) Mayo Clinic, „Scarlet fever”, accesat în data de 25.04.2023: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/symptoms-causes/syc-20377406
(Sursa foto: Shutterstock)