Moșii de iarnă: praznic pentru cei plecați la Domnul! Tradiții locale
Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După Sfânta Liturghie urmează slujba Parastasului pentru rudele pe care le comemorăm, iar această slujbă se desfăşurată după un ritual specific
În Argeş
La Moşii de Iarnă se împart alimente precum: colivă, colaci, pâine, preparate din carne de pasăre, piftii şi vin, ca băutură tradiţională. Există însă şi unele obiceiuri cu specific strict local, respectate din vremuri îndepărtate. De aceea, în ziua praznicului, pachetele cu alimente, dăruite de sufletul răposatului, conţin şi peşte, pâine şi ouă (în localitatea Dâmbovicioara ), răcituri, ciorbă, varză, un colac (în comuna Uda) şi preparate din carne de porc ( muşchiuleţ, cârnaţi, răcituri, împreună cu colaci şi colivă în comuna Teiu), covrigi cu ou, în Câmpulung Muscel și în Rucăr.
În Buzău
De sufletul celui adormit, alături de colivă, rudele împart vase şi străchini cu pilaf şi căni cu vin ( comuna Năeni), ciorbă şi pilaf ( în Padina), iar în biserică, după slujba de pomenire, dar şi pe stradă se împart săracilor pachete cu mâncare ( ouă, mere, covrigi, colivă şi pâine).
În Constanţa
În ziua praznicului, în unele localităţi din judeţ se păstrează obiceiul de a împărți ofrande specifice : vase cu pilaf de pasăre, orez cu lapte şi colivă (în localitatea Ostrovu), căni cu colivă împărţite în biserică ( în localitatea Peştera), dar şi farfurii cu piftie (în Istria).
În Transilvania, ofrande și prăjitura ”Pupi”
ÎnTransilvania se păstrează obiceiul ca pachetul cu ofrande să conțină bucatele preferate de cei adormiți și o prăjitură cu specific local ( pupi), un chec cu mere.
În Bucovina și În Banat, sâmbăta plăcintelor
În această sâmbătă, în Bucovina şi în Banat există obiceiul de a dărui săracilor și vecinilor plăcinte pentru sufletul celor adormiţi în familie. Gospodinele prepară în mod special plăcinte pe care le împart vecinilor, pentru ca cei care au dat, pentru cei care s-au dat să aibă ce să mănânce în lumea cealaltă.
Sâmbăta Părinţilor
În numeroase zone din ţară, în ziua când se prăznuiesc Moşii de Iarnă se fac pomeniri pentru rudele care au plecat în lumea de dincolo în împrejurări dramatice. Pentru ei, rudele împart : vase cu mâncare, preparate cu carne, colivă, colaci, tămâie şi multe lumânări.
Respectați Moșii de piftii !
În sâmbăta Lăsatului Sec de Carne (5 martie) se sărbătoresc Moşii de iarnă, cunoscuţi sub numele de Moşii de Cârnelegi (Moldova şi Bucovina), Moşii de Piftii (Oltenia), Sacrilegi sau Sacrilegiul Mic (Banat). La acest praznic, se dau de pomană alimente, băuturi, vase de băut apă, piftii, colaci, plăcinte (copturi) şi „fruct alb” (brânză şi lapte).
Prin tradiție, ziua praznicului este cunoscută și cu numele de ”Moșii de piftii”. Este o zi în care se mănâncă piftii, răcituri. Dacă acestea nu se consumă în ziua parastasului, piftiile se aruncă a doua zi când se sărbătorește Lăsatui sec de carne. O veche superstiție spune că, atunci când tradiția nu se respectă, natura se răzbună și va aduce valuri de frig în timpul verii. De asemenea, în această zi nu se lucrează, iar femeilor care nu țin seama de această interdiție are să le tremure mâna ca piftia.
Ce trebuie să știți despre slujba Parastasului
„Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După Sfânta Liturghie urmează slujba Parastasului pentru rudele pe care le comemorăm, iar această slujbă se desfăşurată după un ritual specific. La praznicul Moșilor cei Mari, la parastase sunt pomeniți credincioşii din familie care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomenite rudele nebotezate şi sinucigaşii, deoarece aceștia nu au nădăjduit în Învierea lui Hristos. În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot ziua de sâmbătă face trecerea spre duminică, ziua Învierii Sale cu trupul.
Trebuie să amintim și intervalul când nu se fac nunți în intervalul de la Lăsatul sec de carne ( 6 martie) și până la la Duminica Tomii (27 aprilie)”, ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1).
Când nu se fac parastase
Nu se fac parastase de la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi a Lăsatului sec de carne (6 martie )şi până la prima sâmbătă din Postul Mare, sâmbăta Sfântului Teodor ( 19 martie).
Din sâmbăta Floriilor (24 aprilie) şi până la Duminica a 2-a după Paşti ( 8 mai, Duminica Sfântului Apostol Toma).
În zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, în perioada Postului Sfintelor Paşti (14 martie-30 aprilie), când se săvârşeşte Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, slujbe speciale de seară care se săvârşeşc în timpul Postului Mare.
Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo
Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.
Cinstim rudele trecute la viața veșnică îngrijindu-le mormintele Credincioşii care fac pomeniri trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, pentru a participa la Sfânta liturghie. Apoi, după această slujbă mare, familia participă la slujba parastasului.
După acest ritual, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări, tămâie și candela . Potrivit unor vechi obiceiuri, lumânările încălzesc sufletele morţilor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia.
