Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti. Alimente care ne păstrează energia în timpul postului
În timpul postului, ne păstrăm vigoarea dacă vom consuma: lactate din soia, cartofi dulci, ridichii de lună, fructe oleaginoase, miere, peşte, măsline, alimente care menţin nivelul energiei în lipsa „hranei de dulce”, înterzisă de tradiţie.
Alternative, în zilele de post
Este un lucru ştiut că hrana „de dulce” asigură energia necesară organismului. „În perioada Postului, în locul acestor alimente interzise, postitorii trebuie să consume multe legume, sucuri din fructe şi legume şi preparate din soia. Vitaminele, mineralele şi enzimele conţinute de aceste alimente ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi menţin energia. Mai mult, deoarece vitamina B12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt indicate preparatele din varză murată, singura sursă vegetală care conţine vitamina B12 şi drojdia de bere, pentru a evita simptome nedorite cum ar fi :oboseala cronică, dificultatea de concentrare şi palpitaţiile”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
Când unele alimente afectează organele vitale
În timpul postului, pe parcursul a de 40 de zile, putem consuma alimentele preferate permise de tradiţie, dar trebuie să evităm excesele. Este sănătos să ne pregătim organismul pentru zilele cu restricţii, consumând mâncare uşoară. Chiar în seara de Lăsatul secului, nu trebuie să facem excese, deoarece, în acest mod, unele alimente ne afectează organele vitale: stomacul, splina, ficatul, aparatul respirator, inima şi rinichii. Nu trebuie să consumăm prea multe preparate culinare amare, care pot tulbura aparatul respirator, intestinul gros, pielea şi părul. De asemenea, un meniu bogat în multe dulciuri poate provoca boli ale rinichilor, ale vezicii urinare sau ale articulaţiilor. Nutriţioniştii semnalează un fapt îngrijorător : alimentele picante, consumate în exces, afectează ficatul, colecistul şi ochii, în timp ce hrana sărată este duşmanul sistemului cardio-vascular şi al intestinelor.
Preparatele din soia, pentru sănătatea inimii
Laptele şi iaurtul preparate din soia sunt foarte gustoase şi conţin fibre solubile şi o bogăţie de nutrienţi. La fel şi brânza din soia, numită tofu, fie că este simplă sau îmbunătăţită cu ardei, cu chimen sau este conservată în ulei, conţine proteine care protejează sănătatea inimii, reducând nivelul colesterolului „rău” din sânge. De aceea, aceste alimente nu trebuie să lipsească din hrana celor care postesc mai bine de o lună şi jumătate.
Cartofii dulci menţin energia
Acest soi de cartofi conţin proteine, vitamine (C şi E), o concentraţie mare de betacaroten şi minerale. Datorită vitaminei C, cartoful dulce are efecte antiinflamatorii, sporind şi acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor nu se opreşte aici. Delicioasa legumă are un conţinut ridicat de calciu (eficient pentru densitatea osoasă), de mangan (care echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (benefic în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate). În plus, ceaiul preparat din cojile cartofului dulce este de mare ajutor în caz de hipertensiune, iar consumat în cure repetate de cinci-şase ori pe an (timp de 20 de zile) acest ceai previne apariţia cancerului.
Ridichiile de lună, bune pentru anemici
Ridichiile de lună sunt gustoase şi le putem consuma fără teamă că ne îngraşă, pentru că 100 g de ridichi au o valoare energetică de numai 20 kcal. Le mâncăm profitând de arsenalul de nutrienţi din compoziţie: vitaminele A, B1, B9, şi C, care au efecte antioxidante şi depurative. Nici frunzele ridichiilor nu trebuie aruncate. Adăugate în ciorbe, în salate sau în tocăniţele de legume, aceste verdeţuri combat cu succes anemiile. O cură zilnică, cu un consum de opt- zece ridichii roz, urmată timp de două săptămâni, combate simptomele specifice avitaminozei: somnolenţă, tulburări de ritm cardiac, astenie sau sângerarea gingiilor. Şi pentru bolnavii hepatici, ridichiile sunt eficiente, pentru că drenează ficatul, stimulează secreţia bilei, ajutând la eliminarea acesteia.
Măslinele, surse de calciu
Măsline sunt un aliment de bază în timpul postului. Nutriţioniştii ne recomandă să consumăm zilnic măsline pe parcursul perioadei de post, deoarece măslina este un fruct cu un conţinut mare de calciu, un mineral cu rol fundamental pentru sănătatea oaselor. Pentru un adult sănătos, doza zilnică de calciu este de 800 miligrame, în timp ce pentru femeile aflate la menopauză doza creşte la 1.200 miligrame şi poate fi completată prin consumul de măsline. În acelaşi timp, nutriţioniştii recomandă persoanelor care consumă multă carne să includă măslinele în meniul zilnic, pentru a atenua efectele excesului de carne, un aliment numit de specialişti „hoţul” calciului din oase.
Nucile reglează nivelul tensiunii arteriale
Nucile sunt săţioase şi hrănitoare. Ca surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, aceste fructe oleaginoase combat carenţele şi menţin tonusul, atât de necesare în timpul postului. Cercetările recente au demonstrat rolul activ al nucilor în reducerea nivelului colesterolului „rău” şi în reglarea tensiunii arteriale. În post, nucile se pot asocia cu legumele în salatele de crudităţi sau în mâncărurile de legume. Un consum zilnic de miez de nucă (de patru-cinci nuci) previne bolile cardiovasculare.
Morcovii, izvor de vitamine
Morcovii, surse valoroase de betacaroten (provitamina A), protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Ca aliment de bază în timpul postului, această legumă completează hrana persoanelor care postesc (cu vitamine din complexul B) şi cu minerale precum calciul, fierul, potasiul şi magneziul. Preparaţi sub formă de salate asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (un izvor de vitamina C) şi cu ulei de măsline, morcovii ţin la distanţă anemia şi astenia, afecţiuni care ne dau de furcă în sezonul rece şi în perioada postului.
Peştele, nelipsit în post
Tot timpul anului, peştele trebuie să fie un aliment de bază în hrana noastră şi să-l consumăm măcar de două-trei ori pe săptămână. În timpul postului, în zilele de dezlegare la peşte, nutriţioniştii ne recomandă un meniu care să conţină peşte şi preparate din peşte gras (somon, hering, ton sau macrou ). Aceşti peşti conţin proteine, vitamine din complexul B şi acizi graşi Omega 3, esenţiali pentru buna funcţionare a celulelor din organism. Totodată, nutriţioniştii ne recomandă să consumăm ton proaspăt, un tonic pentru inimă.
Ce lichide bem în timpul postului
Zilnic, postitorii trebuie să consume câte doi litri de lichide: apă plată, sucuri de legume, de fructe şi ceaiuri bogate în vitamina C: măceşe, cătină, fructe de pădure, chimişir şi pătrunjel.
Vinul este permis în zilele cu dezlegare. Atunci, se bea un pahar la prânz sau la cină, datorită beneficiilor pe care le aduce delicioasa licoare organismului. Specialiştii spun că vinul combate colesterolul cel „rău”, previne apariţia pietrelor la rinichi şi ajută în terapia unor forme de cancer.
Reţeta săptămânii
Pasta de măsline este foarte hrănitoare
Timp de preparare: 30 de minute
Calorii: 115/100 g
Ingrediente: 250 grame măsline negre fără sâmburi, 4 linguriţe ulei de măsline, 3 linguriţe suc de lămâie, 3 boabe de usturoi, o lingură de condimente: mentă, busuioc, cimbru şi pătrunjel.
Cum se prepară: Măslinele se pasează cu mixerul. În pasta obţinută se adaugă celelalte ingrediente: uleiul, sucul de lămâie, boabele de usturoi pisate şi condimentele măcinate. Toate ingredientele se amestecă foarte bine până se obţine o pastă de consistenţa pateului şi se consumă la micul dejun sau ca aperitiv. Acest „pateu” vegetal se păstrează în frigider.
