Tradiții de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. De ce e bine să aduci în casă bujori
La 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi pe mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate "întocmai cu Apostolii".
Tradiţii împlinite în această zi atrag sporul şi sănătate în viața celor care le împlinesc
Acest praznic corespunde în calendarul popular cu o sărbătoare împodobită cu tradiții, cunoscută cu numele de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure.
Acum se fac ultimele semănături de porumb
În ziua praznicului, în unele zone geografice din țară, se mai păstrează tradiția ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Atunci când gospodarii nu respectă tradiția și continuă să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.
Păsările își învață puii să zboare
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi, iar noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp, pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Sărbătoarea este importantă și pentru păstori
Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori, pentru că în această zi ei îşi aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii şi aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.
Acum păstorii aprind ”focul viu”
În ajunul sărbătorii, păstorii aprind un foc, ce poartă numele de „Focul Viu”. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc și în tradiția populară există convingerea că ritualul, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. ”Focul viu” păstrează sporul laptelui.
Se împlinește un ritual de purificare a gospodăriei
În ziua praznicului, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări ( cu excepţia băii). După ce împlinesc ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
Tradiția ”Sperietoarea vrăjitoarelor” alungă spiritele rele
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în ziua praznicului se mai păstrează tradiția „Sperietoarea vrăjitoarelor". Pentru împlinirea datinei, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, ei vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând pentru a speria vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
Zilnic, păstorii țin evidența laptelui obținut de la oile lor
În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului". Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte, iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru ca sporul să se adune într-o familie
Pentru ca sporul să se adune într-o familie, gospodarul trebuie să noteze seria bancnotelor cheltuite în fiecare zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.
Pentru voie bună şi sănătate se împlinește o tradiție cu bujori
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Aduceți în casă o iconiță care-i reprezintă pe Împărații prăznuiți
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Există convingerea că această icoană are să vă apere de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul sfinților prăznuiți.
În ziua sărbătorii, în Constanța, se împlinește o procesiune cu moaște
Sărbătoarea dedicată Sfinților împărați are o semnificaţie deosebită pentru locuitorii oraşului Constanţa, care se află sub directa lor protecție. De aceea, în ziua marelui praznic, în Constanţa are loc o impresionantă procesiune cu sfinte moaşte, urmată de o slujbă arhierească. Oraşul Tomis, veche cetate cu amprentă grecească, din vremea împăratului Constantin cel Mare a primit numele fiului său, Constanţiu.
În această zi sunt sărbătoriți purtătorii numelor celor doi sfinți
- Constantin, nume de provenienţă latină, vine de la „constans, constantis" şi înseamnă „constant, ferm". Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Codin(a), Dinu, Tinu şi Tina. În această zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor: Costi, Costică, Costel, Ticu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.
- Elena, nume de provenienţă grecească (Elene, Helene), în traducere înseamnă cea strălucită, cea luminoasă. În lumea creştină, cea mai cunoscută femeie cu numele Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare. La noi sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele numelui de Elena precum: Elina, Ileana, Leana, Ilinca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Nuţi.
Slujbe în bisericile din București care poartă hramul Sfinților împărați:
Pentru persoanele care doresc să asiste la slujbă în bisericile din Bucureşti care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi, iată adresele:
- Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", Aleea Dealul Mitropoliei nr. 21.
- Biserica Amzei, Strada Biserica Amzei nr.12.
- Biserica Apostol, Calea Văcăreşti nr 143.
- Biserica Sfinţii Constantin şi Elena-Plevna, strada Sfântul Constantin nr 33.
