Tradiții pentru spor și sănătate la praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Foto: pixabay.com

La sfârșitul lunii octombrie, credincioşii ortodocşi cinstesc cu mare evlavie doi sfinți purtători ai numelui de Dimitrie. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prăznuit în data de 26 octombrie ( de origine grec), iar celălalt, Cuviosul Dimitrie cel Nou, devenit Ocrotitorul Bucureștilor, prăznuit în ziua următoare, pe 27 octombrie (este bulgar). Cei doi Sfinți Dimitrie sunt foarte populari în România.

În ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de multe decenii românii respectă numeroase tradiții  care atrag împliniri în viața lor. Pentru praznicul de sâmbătă, 26 octombrie, am selectat  cele mai îndrăgite și apreciate tradiții împlinite în ziua de Sânmedru:         

Iată ce prognoze se împlinesc în ziua praznicului Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

• Sfântul Dimitrue, Izvorâtorul de Mir.  este considerat patronul păstorilor. În acestă zi, ciobanii obişnuiesc să împlinească o veche datină pentru a afla cum va fi iarna care urmează. Ei aşază un cojoc în mijlocul locului unde se adună oile şi aşteaptă să se aşeze o oaie pe acel cojoc. Dacă pe cojoc se culcă o oaie neagră, va urma o iarnă blândă, dar dacă pe cojoc se culcă o oaie albă, atunci, în mod sigur, va fi o iarnă grea.
• În ziua sărbătorii se mai împlinește un ritual legat de prognoza vremii: se urmăreşte, de asemenea, ce culoare are oaia care se trezeşte prima în dimineaţa sărbătorii: dacă se trezeşte o oaie albă şi merge spre Sud, iarna va fi foarte grea. Dacă se trezeşte o oaie neagră şi pleacă spre nord, urmează o iarnă uşoară.
• Dacă în ziua praznicului vremea este rece, urmează o iarnă blândă; în schimb, o zi însorită anticipează o toamnă lungă, cu vreme frumoasă.
• Ziua de Sânmedru, aşa cum i se spune sărbătorii în popor, este „Ziua Soroacelor;: acum se încheie socotelile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă. Cu această ocazie românii fac focuri în curtea gospodăriei lor, iar copiii sar peste flacăra acestora pentru a fi sănătoşi. Acest ritual este împlinit și de tinerii care  doresc să se căsătorească.
• De asemenea, tot acum, se practică obiceiul separării oilor. Ciobanii care le-au avut în grijă, pe timpul verii la munte, le restituie proprietarilor.

Un ritual împlinit cu prima oaie din fiecare turmă 

Un ritual norocos se împliniște cu prima oaie din fiecare turmă. Este aleasă prima oaie care este mulsă pe pragul grajdului. Cu acest lapte sunt stropite toate oile şi grajdul; stăpânul oilor face semnul crucii şi rosteşte urarea: ”Cum ea a dat lapte/ aşa să daţi şi voi /acum/ şi cât veţi trăi”. Ciobanii reveniţi în sat cu oile, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, sunt întâmpinaţi cu bucurie de membrii comunităţii respective. Momentul sărbătoresc este urmat de o petrecere.

Din ajunul sărbătorii până a doua zi seara, în curtea gospodăriilor se aprind focuri, peste care sar copiii; se spune că ritualul are puterea să alunge ghinionul şi boala. După ce se stinge focul, gopodarul este bine să aleagă din cenuşă cărbunele cel mai mare şi să-l arunce în grădină. Se spune că împlinind acest străvechi obicei, gospodarul va avea rod bogat în anul următor.

În ziua praznicului se împart ofrande

În ziua praznicului se dăruiesc ofrande prietenilor şi rudelor: se împarte câte o sticlă de vin din noua recoltă şi câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor şi sănătate în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir.

Ţăranii îl cinstesc astfel pe Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, cel care a dăruit oamenilor vinul, care se sfinţeşte pentru Sfânta Împărtăşanie.

La biserică, se sfinţesc şi alte ofrande: grâu fiert, nuci, mere şi covrigi; după slujbă, aceste daruri se împart săracilor şi copiilor, pentru sufletul rudelor decedate.

De asemenea, este renumit un ritual care se împlinește  pentru atragerea norocului şi pentru sporul casei. În ziua praznicului, se face pomană cu grâu fiert în care se adaugă unt, lapte sau brânză. De asemenea, vasele cu aceste ofrande se sfinţesc la biserică şi se împart persoanelor foarte sărace sau bolnave.

Tradiții pentru spor și sănătate împlinite în ziua Cuviosului Dimitrie cel Nou

În tradiţia populară românii au continuat datinile practicate la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi în ziua praznicului Cuviosului Dimitrie cel Nou sub genericul „Sânmedru", sărbătoare urmată timp de trei zile.

Sânmedru, un bătrân plăcut lui Dumnezeu, este şi patronul caselor pe care le protejează de pagubă, de furtuni şi de furia animalelor sălbatice.

• Icoana Cuviosului Dimitrie cel Nou este aşezată la masa sărbătorească, chiar dacă în familie nu este un credincios care să poarte numele de Dumitru. Datina este urmată, an de an, pentru ca armonia, sănătatea şi sporul să nu părăsească locuinţa respectivă. 

Se aprinde din nou focul viu

În ziua de prăznuire a Cuviosului, tinerii aprind din nou focul viu a lui Sânmedru în curtea godpodăriei şi-l întreţin cu vreascuri şi cu cetină de brad: Focul arde pe parcursul nopţii, iar cei care-l veghează îl roagă pe un bunic sau pe cel mai vârstnic din comunitatea respectivă să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie. Acele întâmplări sunt transmise din moşi-strămoşi în familiile sătenilor din localităţile rurale.

Tradiţia celor zece lumânări pentru rudele decedate

Practicile de venerare a morţilor se continuă şi în această zi. Credincioşii merg la cimitir cu ofrande sfinţite în ziua Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi le împart la mormântul rudelor decedate în famillia respectivă. În acelaţi timp, există obiceiul să se aprindă câte zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumânare. Fiecate mormânt este împodobit cu flori de toamnă.

Acum, necazul este mărturisit Cuviosului

Cine are un mare necaz trebuie să -l mărturisească Cuviosului Dimitrie. Cel Nou. Tradiţia spune că, îndeosebi în această zi, la slujba de prăznuire, Dumnezeu ne trimite darurile sale şi împlineşte rugile noastre prin intermediul Cuviosului.

Se împart ofrande bătrânilor

Potrivit tradiției, în ziua sărbătorii  se impart ofrande pentru bătrâni:  fructe -mere, nuci, struguri şi miere se dăruiesc bătrânilor singuri, neajutoraţi, îndeosebi celor care trăiesc în azile care, în tradiţia populară, sunt ca şi „pusnicii".

Ultimele socoteli se încheie după slujba de prăznuire

Dacă nu s-au încheiat vechile înţelegeri între stăpânii oilor şi ciobani în ziua de 26, considerată ziua socotelilor sau a soroacelor, acest lucru se poate finaliza în ziua Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.